În numărul trecut, am scris primul articol despre nevoia unei viziuni comune asupra ecosistemului clujean de inovație și startupuri. În rândurile următoare, voi expune câteva dintre soluțiile accesibile, prin care putem stimula evoluția ecosistemului local, mai cu seamă în ceea ce privește susținerea cu investiții a startupurilor.

Publicat în Numărul 92 Citeşte mai mult

Am fost tentat de câteva ori să mă mut din Cluj. În ultimii doi ani, am explorat și am petrecut săptămâni/luni în șapte orașe de pe patru continente, confruntându-mă cu tot atâtea stiluri de viață. M-am gândit să mă conectez cu fondatorii de startup din acele locuri și să devin activ în acele ecosisteme de startupuri, pentru a contribui acolo, pentru a găsi clienți acolo. Unele dintre aceste locuri sunt adevărate centre pentru startupuri (Amsterdam, San Francisco). În alte locuri, spiritualitatea (Bali/Indonezia sau Cuzco/Peru) depășește cu mult tehnologia.

Publicat în Numărul 91 Citeşte mai mult

Mobilitatea urbană este un aspect important pentru locuitorii unui oraș. Dincolo de soluțiile publice, există și inițiative private/startupuri ce își propun să contribuie la soluționarea problemelor de trafic. Putem menționa tradiționalele aplicații pentru apelare taxi și continuăm cu aplicații pentru a găsi parcare, pentru împărțire de curse/trasee sau pentru a folosi trotinete electrice. Vezi mai jos câteva dintre aceste startupuri românești.

Una dintre întrebările pe care le aud din ce în ce mai des este cea legată de proprietatea intelectuală românească și în special de cea a mediului clujean de IT. Deși în ultimii ani s-au remarcat numeroase startupuri locale, nu putem afirma că există o referință, un mic unicorn, dacă doriți. Sunt o serie de factori care poate nu ne-au dus încă în direcția dorită. Cu toate că unele evenimente, precum Startup Weekend sau Techsylvania, se implică în susținerea lor, din păcate, multe dintre aceste inițiative locale nu reușesc să aibă o viață lungă. Care ar fi cauzele? Fie nivelul proiectelor pornite este inferior din punct de vedere al capacității de a răspunde unor nevoi reale, fie resursele financiare și alte moduri de susținere sunt mult prea reduse pentru implementarea respectivului proiect. La acestea s-ar adăuga și concurența startupurilor venite din vestul Europei care câștigă competițiile locale.

Diaspora românească este destul de puternică și activă și în sectorul de startupuri. Mulți dintre inginerii în software care trăiesc în străinătate fondează companii, bazându-se și pe implicarea altor persoane care trăiesc în România. Expunem în rândurile de mai jos câteva exemple, în speranța că această tendință va crește, iar ecosistemul va beneficia mai mult de cunoștințele și conexiunile lor. La Activize.Tech păstrăm o bază de date cu aproape 1500 de startupuri românești, oferind astfel rapoarte și informații despre evoluția ecosistemului de startupuri.

Publicat în Numărul 85 Citeşte mai mult

De câte ori nu s-au ofilit plantele de acasă sau cele de la birou, fie pentru că nu le-ați udat destul sau la timp, fie pentru că au primit prea multă apă? Cred că puține persoane pot spune cu mândrie că plantele lor sunt pe mâini bune! Îndrăznesc chiar să împart oamenii în două categorii: cei cărora le plac plantele și nu văd ca pe o corvoadă partea lor de îngrijire și cei care se simt prost de fiecare dată când primesc o plantă, știind că planta nu se va bucura de un happy end.