Principalul obiectiv al recrutării IT este găsirea oamenilor cu cele mai bune abilităţi tehnice și cel mai bun raţionament abstract. La drept vorbind, aceste abilităţi tehnice sunt precondiţii OBLIGATORII pentru orice angajare de succes în această industrie. Concomitent, marii angajatori își orientează strategia de angajare prin căutarea și potrivirea celor mai bune "caractere" cu o funcţie scoasă la concurs. Acest lucru este de înţeles având în vedere că marile companii sunt mult mai stabile decât startupurile, deci marile organizaţii vor pune mai mare accent pe stabilitatea de lungă durată decât de rezultate extraordinare, de scurtă durată. Din aceste motive, personalul corporatist responsabil cu angajarea folosește două abordări.

În urmă cu patru ani mă pregăteam pentru o prezentare în fața colegilor despre Cake PHP. Aveam toată documentația făcută când am dat peste Laravel. Mi-a atras atenția imediat, așa că am început să mă documentez intens. După ce am parcurs o documentație stufoasă, am descoperit că Google trends deja vorbea despre Laravel. Conform trendurilor, Laravel se afla pe ultimul loc, având deasupra Yii, Zend Framework, Codeigniter și, primul în top, Cake PHP. Imaginea de mai jos a apărut în prezentarea mea de acum patru ani.

Dezvoltarea bruscă a rețelelor de socializare a dus la crearea unor instrumente ce au ca scop monitorizarea conținutului scris publicat în cadrul acestora. Soluțiile acestea software devin ineficiente atunci când sunt puse să analizeze un context bogat vizual, dar sărac în ceea ce privește informația scrisă. Principalul scop al domeniului computer vision este recunoașterea obiectelor, iar recunoașterea de logo-uri este considerată parte din aceasta. Chiar dacă problema este una deja studiată, taskul de a depăși state of the art-ul actual nu este unul obișnuit.

IoT este un mai mult decât un trend, a devenit o realitate care ne înconjoară. Acest lucru i-a determinat pe cei mai mari furnizori de cloud de pe piaţă (Amazon și Microsoft) să dezvolte platforme pentru IoT. Scopul acestui articol este de a compara soluţiile curente din perspectiva feature-urilor și a capabilităţilor. Cel mai interesant lucru din ultimii ani este modul în care au evoluat platformele IoT. La început, soluţiile erau orientate pe transport și comunicare, dar acum platformele IoT au evoluat și sunt integrate cu sisteme ce rulează în cloud, fiind interconectate cu alte sisteme.

Odată cu începerea noului an școlar, mulți dintre noi ne întoarcem cu nostalgie spre timpurile acelea când eram elevi. Orele plictisitoare, notele mici, profesorii și colegii antipatici... Toate au devenit toate mai estompate lăsând loc doar pentru amintiri frumoase. Psihologia ne spune că uitarea este un medicament foarte bun pentru suflet, iar înaintea acestei științe nu puțini înțelepți și oameni de cultură i-au subliniat beneficiile. Am selectat pentru concizia ei, una dintre multele ,,ziceri’’ despre uitare: ,,Viața nu merge înainte decât uitând multe.”( Honoré de Balzac)

Recent am văzut că mai multe companii (în special din industria IT) au început să utilizeze metodologia OKR (Objectives and Key Results sau Obiective și Rezultate Cheie) pentru stabilirea obiectivelor. Același lucru se întâmplă și cu practicile Agile, considerate deja în zilele noastre drept mainstream. Pentru unii fani ai Agile, introducerea unui instrument de stabilire a obiectivelor într-un mediu agil poate părea ca un non-sens. Dar chiar această idee este un non-sens, că practicile OKR nu s-ar potrivi cu Agile!

- Mno, asta amu’... Numa’ mie mi se poate întâmpla! Soarele și pămătuful...
- Ce-ai, Mișule, de ce tuni și fulgeri? Un fel de-a zice‚ tuni și fulgeri’, se gândi Gogu amuzat, deoarece Mișu, uriașul ardelean, și când era înfuriat tot calm arăta. Doar că de data aceasta era mai supărat ca de obicei, căci nu răspunse la provocarea prietenului său. Continuă să se uite în ecranul laptopului, vădit afectat de ceva de acolo, invocând – molcom și apăsat - sori și pămătufi, fără însă a specifica cam la ce ar trebui să contribuie aceștia. Gogu nu se dădu bătut:
- Alo, bace Mișu, mi-s io, Gogu... Ce-ai pățit?

Citeşte mai mult

Este timpul să fim cinstiți față de noi înșine și să recunoaștem că nu tratăm codul frontend în același mod în care îl tratăm pe cel backend. Și aceasta se vede prea bine! Când ne referim la propriul cod, discutăm despre aplicarea regulilor de scriere a codului curat, despre codul simplu, despre scrierea testelor unitare. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre scrierea codului frontend, ignorăm cu bună știință toate regulile pe care ni le impunem de obicei. Și facem aceasta pentru că, într-un fel, ne-am convins de inferioritatea codului frontend față de cel backend: „Acolo se află motorul: în backend! Backendul duce tot greul. Frontendul este egal cu zero. Este bun numai la a prezenta datele la care backendul a trudit cu sârg. Deci este firesc să nu petrecem atât de mult timp în scrierea codului frontend. Să trecem prin el repede și superficial! Îl vom revizui mai târziu, când se va mai domoli agitația.

Citeşte mai mult

IT Days, 14-15 noiembrie 2017, Cluj-Napoca, unul dintre principalele evenimente pentru programatorii din România, ajunge la cea de-a cincea ediție. Este organizat de Today Software Magazine și reprezintă evenimentul anual al revistei alături de evenimentele lunare de lansare a fiecărui număr. Cum evoluția sa a fost constantă de la an la an, la această ediție ne așteptăm la o prezență de 800 participanți. Din acest motiv, am mutat evenimentul la Casa de Cultură a Studenților, unde spre deosebire de edițiile anterioare, se vor desfășura mai multe trackuri paralele de prezentări. Pe lângă secțiunile obișnuite pe care le-am abordat până acum, precum Leadership & Business, AI, Testing, Management, Programming, Startups, Software architecture, Research, Devops și Hands on labs, am introdus și altele noi : Automotive, Electronic trading, Front-end și UX.

Citeşte mai mult

Meseria “data scientist” este o nouă cerinţă în dezvoltarea software. Care sunt diferenţele dintre aceasta și o meserie standard de programator ce lucrează la nivel de server?
Boštjan Kaluža: Dezvoltarea standard de software implică la modul general, construirea de lucruri care sunt înţelese și discutate anterior procesului de dezvoltare. Prin aceasta, programatorii pot monitoriza, prezice și controla procesul. Totuși, proiectele data science încep cu adresarea unei întrebări care poate deveni un model sau o descoperire.

Schimbarea reprezintă una dintre temele cel mai des abordate în ultimul timp într-o multitudine de studii, cărți, articole sau conferințe indiferent de domeniu. Fără doar și poate viața noastră personală și profesională este mai dinamică decât oricând, confruntându-ne zilnic cu situații noi, greu de prevăzut. Lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză tot mai mare, într-un complex tot mai accentuat de (mega)evoluții și (mini)revoluții pe cele mai diverse planuri. Agile este la rândul său despre schimbare, mai precis despre schimbările cu care se confruntă echipele de proiect. Valorile și principiile Agile vorbesc despre beneficiile schimbării și despre adaptarea rapidă la schimbare. Agile în sine reprezintă o schimbare majoră, atât pentru echipele ce doresc să implementeze o metodologie agilă particulară cât și pentru cele care evoluează continuu.

Citeşte mai mult

Thomas, suntem foarte bucuroși că participi ca speaker la IT Days 2017. Te descrii drept un „programator infectat de teste”. Cum definești acest lucru?
Thomas Sundber: Este vorba de a fi acel programator care nu se simte bine când nu își modelează codul după teste. Un test poate avea multe forme și faţete, dar rămâne mereu executabil. Pot rula o mică bucată din sistem și să primesc feedback rapid dacă am stricat ceva. Acest lucru mă scapă zilnic de foarte multe probleme.

Păcatul nu este întotdeauna o idee rea. Cu moderație, poate aduce valoare, dar odată practicat în exces devine un antipattern. Conform lui Jim Coplien, un antipattern este o categorie formală care identifică o soluție frecventă și uzuală la o problemă care generează consecințe negative evidente. Dezvoltarea agilă este despre învățare sau despre cum să ne valorificăm intelectul pentru a vedea cum putem să ne perfecționăm.

Citeşte mai mult

Ionuț este Senior Project Manager în departamentul Automotive în cadrul msg systems România. În acest articol ne va prezenta parcursul său profesional, menționând factorii favorabili evoluției sale în carieră. De asemenea, de la el vom afla cum se poate pregăti o persoană pentru un rol de Project Manager și care sunt abilitățile necesare pentru a prelua un astfel de rol.

24 decembrie 1914, frontul de vest al Primului Război Mondial – trupele germane și cele britanice duc o luptă sângeroasă, cu pierderi sfâșietoare de ambele părți. Soldații germani, ascunși în tranșee încercând să se regrupeze, aud de pe frontul inamicului colinde creștine și văd, de la distanță, luminițe pe care le recunosc mai apoi ca fiind lumânări aprinse pentru rugăciunile de Crăciun. Spre șocul și spaima britanicilor, unii soldați germani se apropie de liniile inamicului și se alătură colindelor, urându-le Crăciun fericit în limba engleză - lipsiți de arme sau vreo miză militară. Aceleași trupe care cu câteva ore în urmă s-au vânat, rănit și ucis, își strâng acum mâinile și sărbătoresc nașterea Domnului împreună, pe câmpul de luptă.

În era evoluției digitale, Cluj-Napoca excelează la acest capitol, astfel o serie de companii ajung să câștige din ce în ce mai multe proiecte. Aceste proiecte la rândul lor au nevoie de o echipă care să le implementeze. Companiile ajung să deschidă noi locuri de muncă pentru a finaliza aceste proiecte. Locurile de muncă vor fi ocupate de câte o persoană. Cum ajunge o persoană să afle despre o nouă oportunitate? ... și cum se descurcă departamentele de HR să găsească cele mai potrivite persoane pentru aceste noi locuri de muncă? Venim cu o alternativă la ceea ce deja există pe piață: shaqo doon

Citeşte mai mult

Împreună cu câţiva colegi din echipa Cluj Startups, am făcut o căutare mai aprofundată cu scopul de a revizui informaţiile pe care le avem despre startupurile locale. Cu această ocazie, am descoperit câteva statistici care merită atenţie. Bineînţeles, există riscul de a nu lua in considerare toate startupurile. Cât despre cele închise, e foarte greu să mai găsim informaţii valide, deci trebuie să acceptăm o marjă de eroare în aceste statistici.