Summer slump în limba română se traduce ca „declinul de vară”. Acest termen este folosit pentru a descrie o perioadă în timpul verii când activitatea într-o organizație sau industrie încetinește, fie din cauza concediilor, fie din cauza unei reduceri sezoniere a cererii. Atât ca și angajați, angajatori, sau experți în HR, trecem și petrecem și noi prin veri, și prin posibile astfel de declinuri de vară. Mulți oameni cu cariere solicitante observă o scădere a productivității sau eficienței din cauza sarcinilor de lucru combinate cu distragerile și așteptările specifice lunilor de vară. Conform unui studiu realizat de Gallup, aproximativ 66% dintre angajați se simt mai puțin implicați la muncă în timpul verii.
Indiferent dacă ești specialist tehnic sau manager, acest articol este pentru tine. Cunoașterea metodologiei nu ar trebui să fie exclusiv pentru echipa de livrare, la fel cum atenția acordată echipei nu ar trebui să provină doar din partea managerilor.
În mediul tehnologic aflat în permanentă schimbare, a sta pe loc nu mai este de mult timp o opțiune. Domeniul software se dezvoltă cu viteze amețitoare, aducând provocări și oportunități în permanență. Atenția oamenilor este atrasă în direcții multiple, spre instrumente de lucru de ultimă generație, spre inovații, spre experimente.
În lumea modernă a dezvoltării produselor, metodologia Agile a devenit esențială pentru succesul echipelor ce vor să inoveze. Acest articol explorează modul în care abordarea Agile se concentrează pe testarea rapidă a ipotezelor prin sesiuni de discovery workshop sau design sprint, facilitând iterațiile și adaptarea continuă, dar și cum toolurile de inteligență artificială joacă un rol crucial, nu ca soluții autonome, ci ca un asistent care accelerează procesul de validare a ideilor. Cheia succesului în metodologia Agile modernă constă în învățarea continuă și feedbackul rapid, evitând repetarea greșelilor din trecut. Acest proces permite echipelor să ajungă de la idee la validare în cel mai scurt timp posibil, inovând eficient și livrând produse care răspund nevoilor reale ale utilizatorilor.
Modern Agile este o abordare a agilității bazată pe principii care pune accentul pe satisfacția clienților, siguranță, învățare rapidă și livrarea continuă de valoare. În timp ce traditional Agile implică adesea cadre specifice, cum ar fi Scrum sau Kanban, cu roluri, ceremonii și artefacte definite, modern Agile se concentrează pe principii de nivel înalt care pot fi adaptate la diverse practici și cadre. Este mai puțin prescriptiv și mai mult despre valori călăuzitoare. Modernitatea sa constă în simplitatea, universalitatea și concentrarea asupra practicilor adaptive, punând omul în centru.
Demografia, munca la distanță și cea flexibilă sunt interconectate în mai multe moduri. Pe măsură ce tot mai multe femei și lucrători în vârstă rămân sau se reintegrează în forța de muncă, există o cerere tot mai mare de formule flexibile de lucru. Companiile oferă din ce în ce mai multe opțiuni, cum ar fi munca la distanță, rolurile part-time și orele flexibile pentru a atrage și păstra acești lucrători și, de asemenea, pot recunoaște valoarea păstrării talentelor cu experiență oferind astfel de aranjamente. De asemenea, generațiile diferite au preferințe diferite în ceea ce privește aranjamentele de lucru. Înțelegerea preferințelor generaționale este vitală pentru organizațiile care doresc să atragă și să păstreze talentele din toate grupele de vârstă.
Orice echipă de business este parte din definirea unui țel și materializarea acestuia. Analiza unui produs începe cu o etapă de conceptualizare în care practic se identifică nevoia unui produs nou. Din punctul meu de vedere, consider că totul începe doar cu o idee. Un concept. Acea primă idee brută ar trebui să încapsuleze întreaga viziune asupra viitorului produs. Aceasta va trebui, bineînțeles, „tradusă” și segmentată în idei mai mici.
Articolul prezent ilustrează principiile care guvernează marile companii recunoscute la nivel mondial pentru inovația lor în domeniul tehnologic și pentru impactul pe care îl au asupra vieții noastre de zi cu zi: Apple, Google, Netflix, Amazon, Spotify etc. Modelul pe care îl adoptă aceste companii – „Product Operating Model” nu reprezintă un proces sau o metodologie de dezvoltare a produselor software, ci presupune o abordare conceptuală, organizată în jurul livrării de valoare pentru clienți.
Suntem martorii îmbătrânirii forței lor de muncă pe măsură ce generația Baby Boomers ajunge la vârsta pensionării. Acest lucru are implicații în planificarea succesiunii și transferul de cunoștințe. Companiile trebuie să identifice și să dezvolte talente mai tinere pentru a ocupa roluri de conducere și pentru a se asigura că deprinderile și cunoștințele instituționale valoroase nu se pierd odată cu plecarea angajaților cu experiență.
Creativitatea este un factor important într-o organizație. Ea ne definește capacitatea de a inova și de a ne adapta la condițiile date de piață, într-un cuvânt, este acel ceva care ne ajută să rămânem competitivi. La fel ca orice altă capabilitate, aceasta poate fi cultivată la nivel individual sau la nivelul echipei.