Odată cu primul număr din luna februarie 2012, prioritatea revistei ,,Today Software Magazine” a fost aceea de a oferi prin paginile sale ocazia unei mai bune comunicări între membrii comunității IT din orașul Cluj. Am pornit de la premisa că întotdeauna comunitatea care își împărtășește realizările și descoperirile va avea mult mai mult de învățat și implicit de câștigat decât acele comunități care au ca principiu de funcționare doar răspunderea individuală și efortul propriu. Sperăm că de-a lungul celor aproape șase ani, am demonstrat valabilitatea acestei premise, aducându-ne contribuția la consolidarea comunității de IT. Punându-le la dispoziție paginile revistei, programatorii și-au expus ideile, sfaturile, descoperirile, oferindu-i publicului larg reale experiențe de învățare și de emulație. Preocuparea noastră urmărește varietatea tematică a subiectelor precum și creșterea nivelului de calitate a abordării acestora.

În acest articol vom aborda mecanismele de transport din AS ABAP( Application Server ABAP ) şi din SAP HANA, în special modul cum pot fi transportate aplicaţii alcătuite din obiecte ABAP şi din obiecte HANA, folosind HANA Transport Container şi enhanced Change and Transportation System(CTS+) .

Sunt tester din 2004. Am avut multe roluri în 13 ani, dar m-am considerat mereu un tester. M-am bucurat când am găsit buguri care frizau niște situaţii/context aproape imposbil de conceput. M-am simtit prost când mi-a scăpat ceva ce a făcut produsul dificil sau imposibil de utilizat în producţie. M-am ascuns în proiectele mele și în firma mea, considerând că sunt un tester bun. M-am aflat pe scenă în faţa a sute de oameni, așteptând acea întrebare care să mă facă să realizez ce stupide au fost presupunerile mele.
Am întâlnit multe concepţii greșite despre testarea software. Cu unele veţi fi de accord, cu altele nu, dar consider că arta de a testa ține de împărtășirea ideilor și a experienţelor, acesta fiind chiar lucrul pe care intenţionez să îl fac. Iată-le:

În acest articol vom supune analizei modul cum putem grupa rapoartele și dashboardurile în categorii diferite, în funcţie de viteza cu care putem aduce și actualiza datele din cadrul acestora. Timpul este un termen relativ mai ales atunci când are impact direct asupra businessului pe care îl avem. Din această cauză capacităţile de raportare ale sistemelor interne pot să aibă un impact direct asupra succesului nostru ca business. Sunt mai multe elemente care sunt importante când vorbim despre rapoarte și timp de răspuns scurt, dar două din ele sunt relevante în această discuție.

Pe lângă calitate la un preț adecvat, clienții de astăzi își doresc produse ce permit o experiență de utilizare completă și nu doar o personalizare sporită. În plus, perioada cuprinsă între apariția conceptului și lansarea pe piață a produsului este mai scurtă ca oricând, iar livrarea către client se realizează a doua zi după doar câteva clickuri într-un browser de Internet. În acest context, pentru dezvoltatorii de produse și companiile producătoare, alegerea instrumentului de inginerie potrivit pentru modelarea, proiectarea și implementarea unor componente eterogene (precum: mecanice, electrice, software etc.) devine obligatorie pentru asigurarea competitivității globale. Aceste instrumente trebuie să asigure nu numai proiectarea rapidă a produsului însuși, ci și a sistemului de fabricație corespunzător pentru realizarea acestuia.

Raspberry PI 3 este cea mai populară placă de procesare IoT. Acest articol deschide seria de articole pe care vrem să o dedicăm domeniului IoT. Vom porni de la aplicațiile cele mai simple precum aprinderea unor leduri, controlul unei camere GoPro de la distanță, pentru ca în următoarele numere să prezentăm dezvoltarea unui sistem de check-in a persoanelor la un eveniment. Vom folosi librăria Pi4J pentru a realiza comunicarea nativă cu Raspberry PI. Ceea ce ne interesează este controlul pinurilor GPIO de pe placă.

Citeşte mai mult

De la frigidere la sisteme de casă smart, Internet of Things (IoT) materializează multe aşteptări legate de lifestyle. Deoarece permite oricărui device să se conecteze şi să transmită informaţii într-o reţea fără a fi nevoie de interacțiunea umană sau de interacțiunea om-calculator, posibilităţile generate de IoT sunt practic nelimitate. Un argument în plus pentru potenţialul IoT este creşterea impresionantă. Potrivit unui raport Cisco, numărul de device-uri IoT a crescut mai mult de două ori între 2012 - 2016, urcând de la 8.7 miliarde la 22.9 miliarde. Și nu se opreşte aici. Un studiu efectuat de IHS estimează că până în 2020, numărul device-urilor IoT va creşte la 20.7 miliarde.

Pentru mine și pentru mulți dintre noi, primul lucru la care ne gândim, după ce ne trezim este: N-am dormit suficient. Iar al doilea este : N-am destul timp. Indiferent dacă e adevărat sau nu, gândul că nu avem destul ne trece prin minte automat, fără să mai apucăm să-l punem sub semnul întrebării ori să-l examinăm cu atenție. Înainte de a ne ridicăm din pat, înainte să atingem podeaua cu picioarele, simțim că lucrurile nu merg așa cum ar trebui, că suntem în urmă, c-am pierdut ceva, că ne lipsește ceva. Iar seara, când ne băgăm în pat, mintea noastră repetă toate lucrurile pe care le-am obținut sau nu le-am făcut în ziua respectivă. Ne culcăm sub povara gândurilor și ne trezim cu mintea la ceea ce ne lipsește... (Lynne Twist, Sufletul banilor).

Care este principalul avantaj al monedelor digitale comparativ cu cele clasice?
Peter Lawrey: Monedele digitale au la bază un model de încredere diferit de monedele clasice. Monedele digitale permit organizațiilor și indivizilor să coopereze pe baza unui nivel de încredere mai scăzut. Riscul de a sparge datele este mai mic, deoarece datele sunt menite de la bun început a fi distribuite și altora. În loc de a se baza pe guverne, oamenii pot avea încredere într-o platformă sau companie a cărei interese sunt cunoscute. Acest lucru nu face soluția mai bună, dar oferă o alternativă viabilă.

Probabil că ați auzit vehiculându-se acest termen prin birouri, l-ați întâlnit în unele articole sau ați auzit o dezbatere TED despre Design Thinking. Ce este Design Thinking?

Citeşte mai mult

Nu trebuie să fii un designer ca să-ți îmbunătățești standardele de viață. Cu toții avem probleme în activitățile noastre de zi cu zi. Toți căutăm noi moduri de a face față acestora și soluții care ne economisesc timp și resurse. Ca atunci când trecem prin traficul de dimineață ca să ajungem la serviciu sau când încercăm să ne planificăm evadările de weekend. Ca UX Designer, am învățat că principiile pe care le folosesc la job în fiecare zi îmi pot folosi în aceeași măsură și în viața personală. Aplicându-le zi de zi, găsesc soluțiile optime. Poți să aplici principiile de design în fiecare aspect al vieții tale, iar unul din cele mai importante și mai folositoare este Design Thinking.

Citeşte mai mult

Nu pot să zic că sunt expert în design thinking. Noi doi am avut doar două întâlniri în plan profesional. Am condus însă destul de multe ateliere pe tema generării de idei, unde am acumulat și eu ceva experiență, relevantă și în tema design thinking. Prima “întâlnire” a avut loc la firma unde lucram atunci. Scopul propus al atelierului a fost găsirea a noi domenii de utilizare pentru un dispozitiv dezvoltat pentru monitorizarea motoarelor electrice de mare putere. Dispozitivul respectiv a fost dezvoltat de către una dintre clienții firmei. Atelierul a fost condus de o persoană experimentată, venită special pentru asta din Germania. Am lucrat două zile și am trecut prin toate punctele din meniu: am definit value propositions, am făcut sales pitch, am căutat success factors, am întocmit user journeys, personas și așa mai departe. Am desenat imagini frumoase, am folosit post-it-uri colorate de toate formele și dimensiunile, am completat tabele uriașe, am discutat ore în șir și așa mai departe.

AutoBook a fost prezentată pentru prima dată la Innovation Lab în 2015, program dezvoltat în cadrul companiei Endava. Ulterior, în luna noiembrie 2017, aplicația a câștigat locul 3 în cadrul acestui program. Simplu, utilitatea aplicației este că te ajută să suni șoferul unui autoturism valorificând numărul de înmatriculare a mașinii. Aplicația este disponibilă în Play Store, existând momentan doar varianta pentru Android.

Citeşte mai mult

Ne apropiem de finalul de an și așteptăm anunțurile legate de startupurile din primăvara viitoare. Vom începe anul viitor cu Startup Weekend Cluj, la început de Martie, apoi vom continua cu hackathonul Innovation Labs. Vom avea și evenimente de nișă, precum hackathonul Cluj.AI și evenimentul de inovare FreshBlood. Va fi o primăvară plină, dar până atunci, să aruncăm o privire la startupurile IoT din România.

Una din tehnologiile cele mai în vogă, introdusă în ultimii ani, Voice Search, are creșterea cea mai mare de pe piaţă la nivel global. Creșterea ține cont de faptul că anul trecut, potrivit Google, 20% dintre toate interogările au fost pe bază de voce. Comenzile vocale se fac pe smartphone, iar cum Google trece acum la mobile index este ușor de înţeles de ce sunt atât de importante într-o lume digitală care are în centru telefonul mobil.