Acest articol vorbește despre lungimea unui sprint și efectele colaterale pe care le are. Vrem să aducem argumente în favoarea sprinturilor mai scurte (e.g. 1 săptămână) nu mai lungi (2+ săptămâni), nu să comparăm diferitele moduri de a lucra. Nu vom discuta despre modul de lucru care nu se bazează pe sprinturi. Nu ne axăm nici pe contraargumente, adică nu discutăm ideea că sprinturile mai scurte pot forța echipele să practice învățarea în cicluri scurte.

Publicat în Numărul 100 Citeşte mai mult

Utilizarea API-urilor a cunoscut o creștere extraordinară. Pe măsură ce aplicațiile mobile și web au devenit mai populare, a existat o nevoie evidentă de a deconecta backendul aplicației de la front-end. Adevărul este că API-urile sunt acum prezente în majoritatea software-urilor dezvoltate în zilele noastre. Această utilizare pe scară largă a API-urilor a arătat, de asemenea, câteva dezavantaje ale modului în care API-urile au fost construite și consumate, ceea ce a generat inovații precum REST și GraphQL. În cadrul companiei noastre avem proiecte cu GraphQL, unde implementarea a avut succes și nu au fost showstoppers din punct de vedere tehnic.

Publicat în Numărul 100 Citeşte mai mult

Pentru a recapitula cele spuse până acum, este clar că atunci când construim un model, selecția elementelor de antrenament este cel mai dificil aspect. AutoML vă poate furniza o listă cu cele mai bune modele, datorită datelor metrice de evaluare care acompaniază fiecare model. Pregătirea datelor este complexă și necesită mult timp. Alături de fluxul de antrenament (training pipeline), datele pregătite construiesc un model pregătit să facă predicții.

Publicat în Numărul 100 Citeşte mai mult

Acum șase ani, am început să lucrez la primul proiect legat de microservicii. Era vorba de migrarea de la o soluție monolitică la ceva diferit, la containere și microservicii. Acum în 2020, în TOATE proiectele la care lucrez, avem containere, dar mai avem și altceva – componenta serverless.

Luna octombrie a readus Clujul pe harta inovaţiei, în condiţiile în care a fost gazda unei întregi săptămâni virtuale dedicată subiectului în perioada 12-16 octombrie, prin două evenimente de anvergură internaţională: Cluj Innovation Days 2020 şi ETRIA World Conference: TRIZ Future 2020, ambele derulate, în premieră, online. Abordând ideea inovaţiei în multiple industrii şi sectoare, cu activităţi dedicate unei audienţe diverse, de la studenţi, profesionişti în afaceri, antreprenori sau cercetători, cele două evenimente au cumulat peste 800 de participanţi de pe întreg mapamondul, din peste 20 de țări (din Europa, dar și Canada, SUA, Coreea de Sud, Singapore, Japonia, China, Nigeria sau Maroc).

Ovidiu Mățan: Sunteți cunoscut drept părintele BDD. Cum a început totul?
Dan North: Am lucrat ca programator la ThoughtWorks, o firmă de consultanță software, în 2003. Propuneam folosirea unui model de livrare de tip XP, folosind practici precum iterațiile, user stories, programarea în echipă, integrarea continuă, programare bazată pe teste etc. Elementul ce ieșea în evidență era TDD – programatorii credeau că scrierea de teste era destinată testerilor de rang inferior. Testerii nu agreau nici ei ideea ca programatorii să scrie teste, poate pentru că nu credeau că programatorii știau cum să scrie teste, poate pentru că le era teamă că vor rămâne fără slujbă!

Datorită faptului că datele sunt cel mai valoros bun al unei companii în zilele noastre, ele ocupă o poziție centrală pentru aproape orice afacere, indiferent de domeniu. Fie că vorbim de motoare de căutare, platforme de entertainment, magazine ecommerce sau soluții fintech, acestea își centrează activitatea în jurul datelor și a modului în care pun datele la dispoziția clienților lor. În procesul de colectare a acestui volum mare de date, multe organizații folosesc operațiuni de tip web scraping pentru a extrage informații din surse terțe, precum sunt site-urile web. În cele mai multe dintre cazuri, informația deja existentă pe aceste site-uri web este deja formulată pentru utilizatorii finali.

Publicat în Numărul 100 Citeşte mai mult

Ovidiu Mățan: Conduceți Centrul de Inginerie Bosch din Cluj de câteva luni. Cum s-a desfășurat tranziția spre noul rol și cum se integrează tehnologia dezvoltată la Cluj în ecosistemul Bosch global?
Frank Wolf: Am preluat rolul de director al Centrului de Inginerie Bosch din Cluj anul acesta în luna iulie, iar de atunci sunt responsabil de această organizație extraordinară, peste 800 de angajați și 200 de tineri care urmează programe de internship. Tranziția de la rolul anterior din Germania – unde am fost director global de dezvoltare de produse – în noua poziție de la Cluj a fost o nu doar o provocare, ci și o mare plăcere.

De obicei, există tentația de “reinventa roata” când se lucrează la un proiect. Poate e din cauza dorinței de a implementa o funcționalitate mai interesantă sau din cauza unei politici mai restrictive legate de utilizarea dependințelor externe care descurajează utilizarea acestora. Când ar trebui ales un serviciu/ bibliotecă în locul unei implementări noi? Nu există un răspuns simplu și depinde de context, disponibilitatea acestor soluții externe, licențe, timp de dezvoltare și de altele.

Publicat în Numărul 100 Citeşte mai mult

Gestionarea de succes a unui produs presupune lansări de produs profitabile, clienți satisfăcuți, cerere mare pe piață, creșterea afacerii și o strategie clară de produs pentru viitor. Provocările care vin cu gestiunea produselor sunt: pașii de urmat, procesul de gestionare, ce trebuie făcut când avem produse noi, cum dezvoltăm un produs existent, cum asigurăm o gestiune de succes. Nu avem o rețetă clară. Fiecare produs poate avea o formulă magică pe care o descoperă pe cont propriu cei implicați. Ceea ce e important este ca formulele de succes să fie cunoscute și să inoveze domeniul gestiunii de produs. Fiecare produs este unic, iar abordarea aleasă nu garantează succesul tuturor produselor – trebuie aleasă metoda ce se potrivește cel mai bine produsului.

Publicat în Numărul 100 Citeşte mai mult