Utilizabilitatea (usability) unei aplicații face parte din termenul vast XP ("experiența utilizatorului") și definește limitele de acces și de utilizare ale unui produs software. Având în vedere contextul unui utilizator și nevoile acestuia, apar unele modele de software și arhitecturi. ISO 92411-11 definește gradul de utilizare ca fiind "măsura în care un produs poate fi utilizat de utilizatori specifici pentru a atinge obiectivele specificate cu eficiență, eficiență și satisfacție într-un anumit context de utilizare". În următorul articol puteți descoperi utilitatea descrisă de Jakob Perspectiva lui Nielsen.

Dacă sunteți interesați de testarea automată sau începători în acest domeniu, atunci acest articol vă va ajuta foarte mult, informându-vă despre instrumentul numit Cucumber, care este ușor de învățat și de înțeles. Odată lămurite caracteristicile acestuia, le vom integra într-un framework de testare automată folosind TestNG, Selenium și Maven. Codul sursă al acestui proiect poate fi descărcat de pe Git. Frameworkul este construit pentru a rula cu succes atât pe sistemul de operare MAC OSX, cât și pe Windows.

Un studiu realizat de către Accenture în 2015 a arătat că 33% dintre consumatori consideră ușurința de utilizare ca fiind unul dintre cei mai importanți factori în achiziționarea unui smartphone. Alte studii au ajuns la rezultate asemănătoare, demonstrând că simplitatea este la mare căutare atunci când alegem un produs software. În dezvoltarea unui produs depunem mari eforturi pentru a simplifica totul și știm de câte beneficii ne putem bucura după aceea: o primă impresie pozitivă pentru clienții noi, rata de conversie mai mare, costuri reduse pentru suportul clienților, recenzii pozitive, mai multe recomandări din partea clienților și în cele din urmă, loialitatea lor.

În ziua de azi, devenim din ce în ce mai dependenți de echipamente controlate de software. Se pare că în viitorul apropiat, aceste echipamente vor deveni indispensabile pentru rutina noastră zilnică. Aceste echipamente domină atât de multe zone importante ale vieții noastre, încât cu greu ne putem descurca fără ele în activitatea zilnică. Prin urmare, este crucial ca acest echipament să fie fiabil în special în medii precum spitalele, aeronautica, automotive sau transportul feroviar.

Lansată în 2003 ca platformă open source, WordPress este una dintre cele mai populare platforme de publicare online, găzduind 28,9% dintre toate site-urile web ale lumii și având aproximativ 60% din cota de piața globală a sistemelor de administrare a conţinutului (CMS). Totuşi, odată cu popularitatea acesteia, apare şi o mare responsabilitate, deoarece lupta pentru menţinerea securităţii platformei este o activitate neîncetată. Dar, din păcate, este adesea neglijată de către utilizatori. Proprietarii site-urilor plasează rareori securitatea pe primul loc în lista lor de priorități, până când își dau seama cât de expuși sunt de fapt.

Caracteristica principală a unui sistem distribuit o reprezintă numărul mare de componente independente care colaborează în vederea obținerii unor funcționalități comune. Comunicarea între ele se realizează, în general, prin intermediul rețelei (network). Pe lângă numeroasele avantaje, o astfel de abordare aduce de la sine și o serie de probleme. Cea mai importantă dintre ele și cea pe care o voi analiza în acest articol, este gestionarea eficientă a situațiilor în care una sau mai multe componente distribuite nu mai funcționează sau funcționează deficitar.

DDD reprezintă o metodă practică de a transforma o problemă complexă într-un model ce poate fi implementat ulterior de echipa de dezvoltare software. Există diferite abordări, astfel încât soluția finală să fie SOA, funcțională, bazată pe microservicii sau chiar reactive programming. Este prioritar ca la aceeași masă să se așeze experți din domeniul ce urmează a fi analizat dar și personalul tehnice. Ambele părți vor învăța să folosească un limbaj / tehnici comune, astfel încât transferul de cunoștințe să se poată realiza.

Publicat în Numărul 71 Citeşte mai mult

Lectura acestui articol ar putea declanșa reacții diferite de tipul : ,,A, bineînțeles, GDPR, nimic mai clar.” sau ,,Hmm, cred că am auzit ceva despre asta, dar oare ce este mai exact și de ce ar trebui să mă intereseze?” Cu toate că articolul îi vizează mai degrabă pe cei curioși și mai puțin inițiați, el poate fi utilizat ca un ghid de reîmprospătare rapidă și de către cunoscători într-ale GDPR-ului. Să începem în primul rând cu numele: GDPR vine de la Regulamentul general privind protecția datelor. (Vă rugăm să rețineți cuvântul cheie “Regulament”.)

Să lucrezi de acasă este poate visul multor programatori. Indiferent de locul unde trăiesc și lucrează. Cum este să lucrezi în acest mod și cât de flexibil poate fi programul zilnic în Crossover? 
Gelu Vac: Eu cred că este visul multor persoane active, care nu au neapărat meseria de programator. Dar, într-adevăr, munca remote presupune extrem de multă disciplină. Este foarte ușor să-ți pierzi concentrarea și, în consecință, randamentul, care are efect direct în calitatea livrabilului, oricare ar fi el. 

În 19 Aprilie, am avut ocazia să particip la prima ediție a conferinței The Developers, un nou eveniment dedicat experților din comunitatea IT din Cluj-Napoca. The Developers vine cu un nou format, cu prezentări avansate, creând contextul pentru sesiuni prelungite de întrebări, cu timp alocat din belșug după fiecare prezentare. Evenimentul a inclus trei sesiuni principale care acoperă subiecte cum ar fi: IA, IoT, microservicii, monede digitale și blockchain.