Sectorul IT românesc s-a aflat într-o continuă expansiune și transformare, dar astăzi avem provocări semnificative, care pot fi, din fericire, transformate în oportunități. În acest articol, voi sublinia principalele amenințări cu care se confruntă industria noastră, precum schimbările post-pandemie, creșterea salariilor și impactul investițiilor în inteligența artificială. Vreau însă să ofer o viziune optimistă despre viitorul sectorului, subliniind necesitatea unei schimbării de paradigmă a modului în care colaborăm cu colegii și clienții noștri. În încheiere, voi propune un upgrade la parteneriatului nostru cu diaspora, un pas esențial în construirea unor branduri globale de succes și în stimularea antreprenoriatului digital românesc.
În 2024, am experimentat o încetinire substanțială în sectorul nostru, explicată, într-un fel, ca un recul la creșterea neașteptată din perioada COVID-19. Pe perioada pandemiei, activitatea noastră a devenit digitală, ceea ce a necesitat IT-iști suplimentari. Atât firmele românești, cât și cele internaționale au avut nevoie de programatori în plus pentru a-i ajuta în procesul de digitalizare. Însă sectorul de informatică românesc, pe modelul clasic de outsourcing, se clătina și înainte de pandemie. Creșterile salariale au forțat o mărire a ratelor oferite clientului, nu întotdeauna justificată. Dacă în 2008 salariul mediu în sector era de aproximativ 500 de euro lunar, în 2025 a ajuns până la 2.200 de euro. În unele cazuri, această creștere salarială nu s-a regăsit într-o creștere a calității sau a productivității. În anumite situații, nici firmele de IT nu știu să-și articuleze oferta de valoare, cu excepția prețului și a disponibilității. În acest context, unii clienți occidentali au ales să-și plaseze proiectele în țări mai ieftine, precum Vietnam și Nigeria.
Începând cu 2024, sectorul global de IT s-a repoziționat, cu investiții masive în inteligență artificială, în detrimentul programatorilor, în special al juniorilor. În intervalul 2013 - 2024, aproximativ 471 de miliarde de dolari au fost investiți în inteligența artificială, din care aproximativ 25% doar în 2024. La modul practic, acești bani sunt realocați din bugetele tradiționale de staff augmentation și alte servicii de outsourcing. Inteligența artificială, chiar dacă este o tehnologie de perspectivă, reprezintă pentru outsourcingul românesc o amenințare, deoarece înlocuiește programatorii umani cu algoritmi artificiali.
O amenințare mai puțin discutată a IT-ului românesc este reorientarea piețelor globale de capital. Pandemia COVID-19, precum și conflagrațiile militare și economice care au urmat oferă oportunități profitabile în sectoare precum medicină, energie și apărare, diminuând apetitul de risc al investitorilor din IT. Dacă în urmă cu 10 ani exista capital din abundență pentru tot felul de proiecte tech, acum investitorii au alternative fezabile. Ca urmare, capitalul global este mai puțin interesat și răbdător cu proiectele tech.
În ciuda acestor riscuri, continuu să cred că sectorul IT românesc poate fi în continuare o poveste de succes și un catalizator pentru economia românească. Citatele mele preferate sunt "nu sunt probleme, doar oportunități" și "when the going gets tough, the tough get going!" Avem, însă, nevoie de un upgrade la softul mental cu care funcționăm în relația cu colegii noștri și cu clienții noștri.
În primul rând, nu cred că outsourcingul tradițional va dispărea! Există o oarecare inerție; sunt relații clădite de-a lungul anilor și contracte semnate pe perioade îndelungate. Avem proiecte legacy care necesită mentenanță și care sunt profitabile. În țări europene conservatoare, rata de schimbare este destul de lentă, iar în contextul disponibilizărilor din 2024, pretențiile salariale ale programatorilor s-au temperat, ceea ce ne permite să menținem ratele de dinainte de pandemie. Totuși, este imperativ să nu practicăm "business as usual." Clienții noștri tradiționali așteaptă mai multă inițiativă de la noi și sugestii de îmbunătățire. Dacă în urmă cu două decenii clienții veneau cu specificații exacte, iar noi doar trebuia să le implementăm, astăzi ei așteaptă recomandări inteligente din partea noastră. Aceasta cred că este o primă schimbare de care avem nevoie: să devenim consultanți persuasivi, nu doar executanți obedienți.
În al doilea rând, cred că trebuie să ne specializăm în integrarea programatorilor ieftini din Asia și Africa în echipele noastre. Pentru niște rate-uri rezonabile și o marjă de profit decentă, trebuie să identificăm și să integrăm informaticieni buni, dispuși să lucreze pe salarii românești din anii 2000. Sectorul HORECA și de construcții deja au importat cu succes mii de muncitori din Asia și Orient. Pentru acest upgrade, cred că trebuie să depășim cel puțin trei provocări: (1) Prejudecățile negative împotriva celor de altă cultură sau naționalitate; (2) Necesitatea unor mecanisme de evaluare și verificare a calității din zonele exotice; (3) Necesitatea de know-how managerial pentru a integra aceste resurse în echipele noastre. În ultimii 30 de ani, managementul a fost realizat de colegii noștri occidentali, iar în absența lor noi va trebui să învățăm management performant.
În al treilea rând, cred că există perspective pentru programatori în afara firmelor tradiționale de IT. Multe companii în sectoare precum producție, construcții, agricultură etc. au disperată nevoie de digitalizare, care se poate realiza doar prin prezența unui CIO (chief information officer) și o echipă de informaticieni consacrați. Rolul acestor specialiștii nu va fi atât de mult dezvoltarea de produse tech, cât implementarea celor existente și în special educarea utilizatorilor non-tech. Sunt conștient de dificultățile pe care le-am putea întâmpina, precum lipsa de educație, de bugete, orgoliul nefondat etc. Din nou, aleg să văd oportunități, nu probleme! Cred că vor exista și fonduri europene pentru digitalizare, ceea ce ar putea ușura procesul. Vor fi și patroni dispuși la o remunerare intraprenorială, unde vom fi plătiți bazat pe performanță și/sau în acțiuni și dividende. Pe lângă aspectul financiar, cred că digitalizarea organizațiilor românești este o provocare nobilă, care merită asumată. Ca informaticieni, avem șansa să ne dezvoltăm holistic, din perspectiva softului, a hardului și a strategiei de business. Și avem oportunitatea să influențăm economia românească pentru generațiile viitoare.
The "holy Grail" al IT-ului românesc este antreprenoriatul digital, când vom avea branduri globale profitabile construite pe inovație și proprietate intelectuală. Cred că una dintre soluțiile pentru a ajunge la aceste produse digitale trebuie să fie un upgrade la parteneriatului pe care îl avem cu diaspora. În ultimele trei decenii, sectorul nostru s-a dezvoltat și datorită colegilor noștri români care au plecat în străinătate și ne-au trimis proiecte, promovându-ne. În următoarea etapă, trebuie să accesăm profesori și cercetători de origine română, bine cotați la marile universități și centre de cercetare internațională, pentru a transfera în țară expertiza lor tehnică și de business. Într-o oarecare măsură asta încearcă să facă evenimentul Smart Diaspora, găzduit în toamna anului 2025 de universitățile clujene.
Avem în România trei elemente care ar putea să contribuie la acest demers. În primul rând, avem o categorie de "patriarhi", patronii de firme de IT care au făcut un exit și dispun de capitalul și expertiza necesară pentru a conduce un business. Experiența lor "din tranșee" poate fi combinată cu al doilea element: estimez că aproximativ 10% din programatorii români au o "sclipire de produs". De-a lungul anilor, fie pe bench, fie ca hobby, au dezvoltat diferite produse digitale și sunt gata să le ducă la următorul nivel. Unii dintre ei au peste 20 de ani de experiență în IT, și au interacționat cu clienți globali, ceea ce le oferă know-how-ul necesar pentru a face vânzări. Al treilea element: România dispune de universități, centre de cercetare și centre de transfer tehnologic care, chiar dacă au încă dificultăți, pot deveni locurile de întâlnire între cercetătorul occidental, investitorul "angel" cu oferta de "smart money" și programatorul experimentat care învață să-și vândă produsul. Obiectivul nostru este ca pe viitor programele doctorale din România să conțină aceste trei elemente cheie pe care le-am observat în SUA, Europa de Vest și Israel. Dacă în ultimul deceniu China a ajuns să rivalizeze Statele Unite în domeniul tehnologic, este și datorită faptului că au știut să facă un upgrade la relația cu diaspora și să construiască colaborări pentru inovare în cadrul universităților chineze.
Nu știm cu exactitate ce aduce viitorul, însă este imperativ să adoptăm o mentalitate de adaptare și inovație. Deși riscurile sunt evidente, oportunitățile de a transforma aceste provocări în prosperitate sunt la fel de reale. Prin dezvoltarea unor relații solide cu diaspora, integrarea talentelor tech din diverse colțuri ale lumii și specializarea în domenii emergente, ne putem menține pe val. Este timpul să ne redefinim rolul nu doar ca executanți, ci ca parteneri strategici pentru clienții noștri, să ne îmbunătățim ofertele de valoare și să ne concentrăm pe consultanță pro activă. Sectorul IT românesc poate deveni un motor de creștere pentru toată țara și un agent de schimbare.
Automotive în mișcare
Joi, 23 Octombrie, ora 18:00
sediul P3 Romania
Facebook LinkedIn StreamEvent YouTubede Ioana Iconar
