ABONAMENTE VIDEO TESTE REDACȚIA
RO
EN

Cătălin Tudose Java and Web Technologies Expert @ Luxoft Training
Hibernate : o abordare simplă prin exemple

Hibernate este un framework Java foarte popular, destinat facilitării accesului la baze de date şi conectării între lumea obiectuală şi lumea tabelelor relaţionale. Articolul nostru îşi propune să ofere o introducere în utilizarea acestui framework.Urmând paradigma POO, Java gestionează obiectele din memorie, acestea conlucrând pentru rezolvarea problemei. O posibilă dificultate cu care se poate confrunta programatorul este aceea a faptului ca, la terminarea execuţiei programului, informaţia conţinută de acestea să fie pierdută. Astfel de obiecte se numesc tranzitorii.


Paul Cioanca Director of Infrastructure @ Connatix Romania
O abordare „fără remușcări” pentru infrastructura cloud

În mod tradițional, am tratat serverele precum tratăm animalele de companie: ne-am atașat de ele, am cheltuit bani pentru a le menține sănătoase și am petrecut timp pentru a ne asigura că li se acordă suficientă atenție, ca acestea să nu înceapă să cauzeze probleme. Nu puține au fost cazurile când un astfel de server, un „snowflake”, a fost cauza singulară a întreruperii serviciilor, ajungând ca echipele de operations să se trezească în miez de noapte, să își caute buimaci laptopurile și să încerce să își dea seama ce se întâmplă pentru a stabiliza situația înainte de a se propaga impactul prin întreg sistemul.

Reclame


Raul Orzea Business Consultant @ msg systems Romania
De la IT la Business Consulting

În industria software, procesul de dezvoltare constă în împărțirea pe faze distincte, pentru a îmbunătăți designul, managementul produsului și managementul proiectului. De asemenea, este cunoscut ca un ciclu de dezvoltare a software-ului. Indiferent de metodologia adoptată pentru managementul/gestionarea dezvoltării software, există următoarele faze fundamentale după preluarea cerințelor de la client ...


Ovidiu Mățan Fondator @ Today Software Magazine
Recunoașterea persoanelor și a mașinilor folosind OpenCV și Java

Dacă sunteți interesați să realizați aplicații în care să procesați imagini sau fluxuri video, OpenCV este platforma care vă va ajuta să le realizați. OpenCV este scrisă în C++ pentru a rula pe un număr mare de platforme: Linux, Windows, Android, iOS, ... Dezvoltarea aplicațiilor se realizează în C++, dar are și suport de Java și Python. În acest articol vom aborda versiunea Java a OpenCV, vom trece prin noțiunile de bază și vom realiza o aplicație care generează o tablă de șah, aplicăm efecte asupra coperții numărului curent al revistei TSM, recunoaștem persoane și mașini.


Cristian Botiza Product Architect @ Itiviti
De ce ai scrie propria abstracție de logging?

Dacă nu ai scris aplicații de la zero (ceea ce nu avem des ocazia), foarte probabil că ai observat un șablon: aproape fiecare proiect și companie are propria abstracție de logging (logare): un adaptor (wrapper) peste third-party-ul care face logarea sau chiar o implementare alternativă. De asemenea, dacă scrii o aplicație de la zero, te vei confrunta cu această decizie: să folosești direct interfața (API) furnizată de frameworkul de logare preferat sau să îl îmbraci în ceva ce ți s-ar potrivi mai bine în opinia ta?


Ovidiu Mățan Fondator @ Today Software Magazine
Impactul asupra societății și arhitectura mașinilor autonome

Cu toate că problematica mașinii autonome a intrat în lumina reflectoarelor doar în ultimii ani, primele experimente care vizează autonomia au început încă din 1920. Perseverența și consecvența au condus inevitabil la reușite: prima mașină autonomă a fost realizată de către Tsukuba Mechanical Engineering Laboratory din Japonia. Aceasta urmărea marcajele rutiere folosind două camere video și un calculator analog. Apoi, tehnologia a evoluat grație a două proiecte importante: DARPA și Eureka Prometheus. Acesta din urmă a fost cel mai mare proiect de autonomous driving realizat vreodată, care în perioada 1987-1995 a primit finanțare de 749 milioane de euro. Punctul culminant al acestui proiect a fost în 1995, când o mașină S-Class modificată a parcurs un traseu de 1000 mile din München în Copenhaga. A atins pe autostrăzile din Germania o viteză de 175 km/h, a realizat depășiri și chiar a condus 158 de km fără nici o intervenție din partea omului.


Cătălin Golban Group Leader Video Systems and Connectivity @ Bosch Cluj
Viziune artificială pentru conducerea automată

Conducerea automată este una din tehnologiile care în prezent revoluționează industria automobilelor, având un puternic impact asupra calității vieților noastre. Beneficiile imediate care motivează investițiile în aceste tehnologii sunt scăderea numărului de accidente, creșterea confortului, reducerea stresului, mai mult timp liber în momentul în care mașina execută anumite manevre în locul șoferului, îmbunătățirea fluidității traficului și economisirea de combustibil.


Georgiana Jora C# Developer @ Itiviti
Global Day of Code Retreat

Orice programator trebuie să se fi întrebat asta. Există întotdeauna un echilibru între calitatea codului și viteza de implementare. Pentru că mereu se poate șlefui ceva, mereu se poate încerca un alt design, mereu apar librării și tooluri noi care ne-ar putea face codul mai mentenabil. Dar orice bucată de cod trebuie livrată pentru a fi utilă.


Paul Resiga QA Engineer @ Telenav
Testarea tehnologiei RDS-TMC și impactul ei în sistemele de navigație

În ultima vreme am început şi noi, românii, să folosim tot mai des sistemele de navigaţie (integrate, telefoane etc.). Motivul principal este pentru a vedea pe unde putem “merge tare” şi pe unde nu, că de re-rutari nu prea putem discuta. O re-rutare la noi, pentru a evita drumurile aglomerate, poate însemna un drum plin de gropi, cu zăpadă până la genunchi sau fără asfalt. Cu toate acestea, sistemele de navigaţie vor fi folosite tot mai frecvent şi la noi, pentru că nu ducem lipsă de drumuri în lucru, aglomeraţii în oraşe, drumuri înzăpezite etc. .


Alexandra Tudor IT Consultant @ msg group
Bitcoin: perspective și provocări

Marea putere a World Wide Web este de a reproduce datele și informațiile rapid, ieftin și cât de des posibil. Internetul este o maşină imensă de copiat date și informații de orice fel. Pe lângă acestea, internetul trimite e-mailuri, sincronizează documente în cloud, postează pe tweet, partajează și face multe alte lucruri utile și convenabile. Dar toate acestea își au și reversul lor negativ: acela al provocării de probleme. De aceea intră intră în joc tehnologia Blockchain, o bază de date care pentru prima dată, permite crearea și gestionarea tehnică a datelor unice pe internet. Datele nu pot fi copiate ori de câte ori dorim, dar se poate schimba proprietarul atunci când datele sunt trimise. Numărul datelor este limitat, motiv pentru care au posibilitatea de a deveni valoroase. Aceste date sunt monezi bitcoin, care din cauza proprietăților lor speciale pot fi folosite ca bani: sunt unici, nefalsificabili și pot fi trimişi rapid şi ușor în rețea.

Reclame

Sponsori

  • kronsoft
  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • Crossover
  • MHP
  • BCR
  • Itiviti
  • Connatix
  • UIPatj
  • MicroFocus
  • Colors in projects

« Articole mai vechi