În numărul 104 vă prezentam un bug ce se reproducea o dată la 23 de ani, într-un sistem informatic folosit pentru navigație aeriană și lansam un concurs pentru rezolvarea lui. Cele mai bune soluții au venit de la Remus Gabor, Product Owner la o firmă din Cluj-Napoca și Ovidiu Zakarias, QA Automation Engineer tot din Cluj-Napoca.

Am discutat în cadrul evenimentului de lansare din luna martie cu invitații noștri despre Leadership:

• Erika Varga - Head of Department @ Centrul de Inginerie Bosch Cluj

• Bogdan Mureșan - VP of Technology @ Connatix

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Când cineva mă întreabă la ce proiect lucrăm, răspund concis: dezvoltăm software pentru microscoape electronice. De cele mai multe ori răspunsul meu este urmat de o pauză în care ei încearcă să-și evoce amintirile din laboratorul de biologie din clasa a șaptea: „Oare se conectau microscoapele la priză?”. Microscoapele tradiționale pe care le cunoaștem cu toții sunt suficiente pentru a examina obiecte foarte mici din jurul nostru, dar dacă vrem să descoperim viața la scară de nanometri, unde nici particulele de lumină nu sunt destul de mici ca să pătrundă, unde nu există culoare, atunci avem nevoie de un instrument de 2000 de ori mai puternic: un microscop electronic.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

O cerință cu care cel mai probabil mulți dintre noi am avut tangențe deja, sau dacă nu, cel mai probabil vom avea în viitor, este migrarea unor funcționalități deja existente spre o tehnologie de actualitate. În cele ce urmează vom prezenta acele funcționalități care pentru noi au făcut o astfel de migrare relevantă. Dar mai întâi să vedem care este contextul inițial. În cazul nostru, scopul a fost migrarea funcționalităților dintr-o aplicație monolit: componenta backend a migrat spre microservicii, iar cea frontend către microfrontenduri. Obiectivul nostru este acela de a prezenta provocările întâmpinate pe parcurs și în același timp soluțiile pe care le-am ales.

Publicat în Numărul 106 Citeşte mai mult

Am stat de vorbă cu Mark Richards despre fundamentele meseriei de arhitect software și direcțiile de dezvoltare ale acesteia. Mark va fi speaker la ce de-a treia ediție a conferinței The Developers, 17 iunie, online.

Programarea a fost dragoste la prima vedere. Cu un background de matematician, participări la concursuri naționale în liceu, ajuns la facultate, am fost dezamăgit de cursurile teoretice. Rezolvatorul din mine, detectivul care căuta soluția problemei s-a plictisit. Contactul cu informatica a fost salvarea mea. Până atunci folosisem calculatorul pentru jocuri. Am început să parcurg singur manualele de informatică din liceu și împreună cu Cornel Cozar, discutam aproape zilnic la un cappuccino progresele înregistrate de amândoi. Am prins începuturile limbajului Java dar baza serioasă mi-am făcut-o cu limbajul C++. M-am angajat după anul 3 de facultate la o firmă cu brainiaci, unul și unul, și m-am simțit extrem de norocos să împart același spațiu cu ei. Apropos, timp de trei luni am acceptat fără rezerve să lucrez gratuit iar primul meu salariu lunar a fost 50 de euro. Nici nu prea îmi păsa de salariu, important era să fiu acolo în domeniu, să învăț cât mai mult, în fiecare zi.

Povestea noastră începe în secolul al XVII-lea în Olanda, cea mai avansată țară europeană a acelor vremuri. Datorită adoptării religiei reformate în secolul anterior (mai precis teologia calvinistă), care încuraja spiritul pragmatic și inițiativa individuală, și datorită proximității Oceanului Atlantic, care oferea avantajul comerțului maritim, olandezii s-au dezvoltat într-un mod surprinzător. Au fost pionieri ai descoperirilor geografice și au dus un război comercial fenomenal împotriva Spaniei, cea mai puternică țară a perioadei respective, câștigându-și oficial independența de Spania după 80 de ani. Însă cele mai importante descoperiri olandeze, cu cel mai pregnant impact chiar și în ziua de azi, țin de domeniul economic. Olandezii au inventat prima bursă modernă și au descoperit primii că o companie poate fi împărțită în segmente mici numite acțiuni (societate pe acțiuni) care pot fi transferate către altă persoană care astfel devine proprietar și vânzător al unor bucăți mici dintr-o companie. Acea primă companie pe acțiuni a fost și prima mega-corporație, Compania Indiilor Olandeze).

Ministerul mediului are 120 de stații pe teritoriul României care au probleme în funcționare și nu pot acoperi necesarul țării. În zona Cluj-Napoca sunt patru stații, dintre care doar două monitorizează pulberea în suspensie PM10. Doresc implementarea unui proiect care să monitorizeze la nivel de cartier sau de stradă particulele în suspensie PM2.5 și PM10.

Publicat în Numărul 105 Citeşte mai mult

Într-o lume în care datele au devenit piatra de temelie care susține și alimentează interacțiunile comerciale, protecția digitală s-a consolidat ca o componentă esențială care apără interesele companiilor ce operează și procesează cantități mari de date. Pierderea datelor poate fi, în general, rezultatul unei defecțiuni hardware, a unei erori umane sau a unui atac malware. Indiferent de cauză, pierderea datelor poate avea consecințe grave pentru o companie, cum ar fi pierderi financiare, crearea de blocaje în fluxul intern de lucru și, mai ales, diminuarea încrederii clienților.

În ultimii ani ideea de micro-servicii a devenit tot mai populară, dovada fiind numărul foarte mare de unelte care facilitează dezvoltarea și mentenanța unor astfel de servicii. În articolul de față, vom aborda subiectul HELM și cel referitor la o modalitate prin care putem să dezvoltăm rapid micro-servicii. Înainte de a sări direct în mijlocul procesului lui HELM, aș vrea să trecem puțin în revistă câteva concepte de bază. Sunt adeptul ideologiei că oricine este capabil să folosească orice unealtă sau limbaj de programare, câtă vreme are o bază solidă la nivel conceptual.