Am avut plăcerea de a discuta la început de an despre trendurile din 2025. Alături de noi au fost prezenți:

• Cătălin Golban - Engineering Director, AI and Computer Vision @ Bosch,

• Alexandru Luchiian - Information Technology Specialist @ Accenture,

Este recomandat ca o interfață web să fie atrăgătoare din punct de vedere grafic și să conțină elemente intuitiv de utilizat atunci când este nevoie de interacțiuni cu utilizatorul. Însă putem să nu ne rezumăm doar la aceste aspecte. În beneficiul utilizatorului, suntem liberi să creăm funcționalități suplimentare, poate chiar neobservabile, care să îmbunătățească fluxul de lucru în browser. Prim urmare ne propunem să implementăm o căutare client side într-o listă de obiecte, astfel încât rezultatele cele mai relevante să fie afișate primele.

Ca și alte unelte asistate de AI, folosite pentru dezvoltarea aplicațiilor, GitHub Copilot a devenit parte integrantă a ciclului de viață a dezvoltării soluțiilor IT. Nu mai este o întrebare dacă GitHub Copilot aduce valoare unui programator sau unui DevOps. Întrebarea este: care este impactul asupra atributelor de calitate, a efortului și a bugetului?

Povestea începe cu un proiect pentru a crearea unei mașini robot minimaliste care a declanșat o călătorie inovatoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii. Mașina robot urma să detecteze incendii și trebuia să mă asiste în demo-urile pe care le făceam pentru diverse evenimente. Construită pe un Raspberry Pi echipat cu senzori, mașina robot putea detecta pericolul și în ciuda faptului că API-ul său suporta mișcările de bază: întoarcere, înainte, înapoi și oprire, îmi crea probleme când trebuia să execute mișcări complexe, pentru că trebuia să implementez eu acea secvență de mișcări.

Documentarea corectă a infrastructurii este esențială pentru menținerea unui mediu robust de dezvoltare. Există, însă, o provocare comună: documentația tinde să devieze de la realitate, în special în cazul infrastructurilor dinamice unde modificările sunt frecvente. În cadrul acestui articol, propun un workflow (flux de lucru) pentru a crea un sistem cu configurații automate de infrastructură, folosind Ansible și Netbox, în cadrul căruia documentația devine o parte activă a procesului de automatizare. Vom construi un proces care configurează automat noi medii virtuale pe baza documentației din Netbox, asigurându-ne că documentația și infrastructura în sine rămân sincronizate. Observațiile curente se bazează pe premisele enunțate de mine anterior, legate de automatizarea documentației cu Terraform și Netbox unde puteți consulta pașii pe care să îi includeți direct din documentație în pipeline-urile Terraform.

În tradiția populară, se spune să facem ce spune popa, nu ce face popa, iar acest îndemn devine din ce în ce mai relevant pentru lumea SEO. De la lansarea primelor versiuni ale celui mai popular motor de căutare, Google a publicat o serie de recomandări pentru optimizarea site-urilor, ghidând webmasterii să construiască conținut util și ușor de navigat. Chiar dacă Google nu și-a făcut niciodată publici factorii care stau la baza algoritmului său de ranking, documentația de pe Google Search Central oferă îndrumare, de la noțiuni de bază la implementări tehnice complexe, pentru a facilita indexarea și rankarea site-urilor.

Întotdeauna am fost curios să înțeleg cum funcționează lucrurile. Ca programator, atunci când folosești librării și frameworkuri noi, poate deveni destul de confuz tot procesul, pentru că nu știi exact cum funcționează lucrurile „în culise”. Astfel că frameworkuri precum Django și Angular mi-au dat întotdeauna impresia că ceva „magic” se întâmplă fără ca eu să știu. În ultimii ani, am început să fiu curios referitor la cum funcționează mai exact lucrurile în aceste frameworkuri, pe care le folosim zi de zi. Spre exemplu, ce se întâmplă cu template-urile interpolate sau JSX și cum sunt convertite în HTML? Cum funcționează variabilele reactive, și ce înseamnă mai exact Virtual DOM?

Dacă m-ar fi întrebat cineva în 2012 cât va dura revista TSM, cu siguranță, nu i-aș fi răspuns că va avea o durată de peste zece ani. Totul a pornit ca un proiect personal finanțat din fonduri proprii. O ambiție personală de dragul tehnologiei în condițiile în care la acea vreme nu erau prea multe meetupuri, iar conferințele erau la noi de abia la început. Ideea în sine nu era neapărat nemaivăzută. Poate că mulți dintre voi vă mai amintiți de revistele PC Report. Când eram în liceu îmi făcea o deosebită plăcere să le citesc. Recunosc că la formarea mea ca programator au contribuit și manualele albastre semnate de doamna Doina Rancea care mi-a fost și profesoară de informatică. Ideea de a realiza o revistă în limba română existase cu câțiva ani înainte, dar așa cum se întâmplă de obicei, programatorii sunt oameni care nu prea au timp liber. A trebuit să se creeze contextul favorabil în care ideea de a avea o revistă, un produs propriu, să aibă valoare.

Un produs sau un serviciu white label este creat de către o companie, fără branding cu scopul de a putea fi rebranduit și vândut către alte companii ca produs propriu. Aceasta practică duce la eficientizarea costurilor, reducerea riscurilor și la o scalabilitate crescută. Compania care folosește un produs sau serviciu white labeled nu mai este nevoită să investească în dezvoltare și poate penetra noi piețe fără a fi nevoie de a face cercetare și dezvoltare.