Este timpul să fim cinstiți față de noi înșine și să recunoaștem că nu tratăm codul frontend în același mod în care îl tratăm pe cel backend. Și aceasta se vede prea bine! Când ne referim la propriul cod, discutăm despre aplicarea regulilor de scriere a codului curat, despre codul simplu, despre scrierea testelor unitare. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre scrierea codului frontend, ignorăm cu bună știință toate regulile pe care ni le impunem de obicei. Și facem aceasta pentru că, într-un fel, ne-am convins de inferioritatea codului frontend față de cel backend: „Acolo se află motorul: în backend! Backendul duce tot greul. Frontendul este egal cu zero. Este bun numai la a prezenta datele la care backendul a trudit cu sârg. Deci este firesc să nu petrecem atât de mult timp în scrierea codului frontend. Să trecem prin el repede și superficial! Îl vom revizui mai târziu, când se va mai domoli agitația.

Publicat în Numărul 63 Citeşte mai mult

Recent am văzut că mai multe companii (în special din industria IT) au început să utilizeze metodologia OKR (Objectives and Key Results sau Obiective și Rezultate Cheie) pentru stabilirea obiectivelor. Același lucru se întâmplă și cu practicile Agile, considerate deja în zilele noastre drept mainstream. Pentru unii fani ai Agile, introducerea unui instrument de stabilire a obiectivelor într-un mediu agil poate părea ca un non-sens. Dar chiar această idee este un non-sens, că practicile OKR nu s-ar potrivi cu Agile!

IoT este un mai mult decât un trend, a devenit o realitate care ne înconjoară. Acest lucru i-a determinat pe cei mai mari furnizori de cloud de pe piaţă (Amazon și Microsoft) să dezvolte platforme pentru IoT. Scopul acestui articol este de a compara soluţiile curente din perspectiva feature-urilor și a capabilităţilor. Cel mai interesant lucru din ultimii ani este modul în care au evoluat platformele IoT. La început, soluţiile erau orientate pe transport și comunicare, dar acum platformele IoT au evoluat și sunt integrate cu sisteme ce rulează în cloud, fiind interconectate cu alte sisteme.

Dezvoltarea bruscă a rețelelor de socializare a dus la crearea unor instrumente ce au ca scop monitorizarea conținutului scris publicat în cadrul acestora. Soluțiile acestea software devin ineficiente atunci când sunt puse să analizeze un context bogat vizual, dar sărac în ceea ce privește informația scrisă. Principalul scop al domeniului computer vision este recunoașterea obiectelor, iar recunoașterea de logo-uri este considerată parte din aceasta. Chiar dacă problema este una deja studiată, taskul de a depăși state of the art-ul actual nu este unul obișnuit.

OpenStreetMap este o hartă considerată o Wikipedia a hărților. Există foarte multă informație online despre acest proiect, chiar și cărți pe această temă, dar nu vom discuta despre istoria OSM. Ne propunem să vă oferim o descriere generală a setului impresionant de date care stă la baza OSM și a modului în care o astfel de hartă mare poate fi analizată prin intermediul unor tehnologii moderne precum Apache Spark.

Ideea de a oferi șansa utilizării unui vehicul celor care nu dețin unul a luat amploare în Europa, încă din 1987. Atunci oamenii au început să reevalueze costurile reale ale deținerii unui autovehicul, comparativ cu timpul efectiv de utilizare aproximat la numai 8 zile pe an. Piața de servicii tip car sharing este disponibilă în peste 1000 de orașe, iar în Europa a demarat puternic în Berlin, München și Viena. Noi credem că tehnologia și inovația au capacitatea de a îmbunătăți calitatea vieții, iar această viziune se regăsește în proiectele în care ne-am implicat și pe care le dezvoltăm. Serviciile pentru mobilitate distribuită nu aduc beneficii doar din punct de vedere al costurilor, dar micșorează și impactul negativ asupra mediului înconjurător, prin comparație cu deținerea personală de automobile.

Publicat în Numărul 62 Citeşte mai mult

James Bond nu pierde timpul căutând un loc de parcare. În toate filmele îl vedeţi ieşind din maşină chiar în faţa hotelului sau a aeroportului înainte de a arunca cheile maşinii unui valet continuându-şi apoi misiunea. Parcarea e treaba altora. Majoritatea şoferilor a trebuit să se descurce şi fără valet - dar acum, lucrurile sunt pe cale să se schimbe. În calitate de pionier al mobilităţii automate, Bosch a dezvoltat un sistem fără şofer care utilizează tehnologia conectată pentru a scuti şoferii nu doar de căutarea stresantă a unui loc de parcare, ci şi de manevra de parcare în sine.

Publicat în Numărul 62 Citeşte mai mult

În cartea intitulată “Expert C Programming Deep Secrets”, Peter Van Der Linde descrie o serie de greșeli și probleme cauzate de folosirea limbajului de programare ANSI C fără o înțelegere deplină a acestuia. Autorul descrie felul în care au fost descoperite diverse probleme și rezolvarea lor, atenția lui orientându-se către probleme generate de folosirea greșită a compilatorului sau a unor erori de sintaxă ANSI C. În acest articol, voi descrie un astfel de scenariu, dar axându-mă asupra părții hardware a arhitecturii unui microcontroler pe care are loc execuția codului sursă. Problemele care pot să apară sunt cauzate nu de sintaxa folosită pentru a scrie rutina software, ci de modul în care secvența software folosește resursa hardware în sistemele multicore.

Există mai multe tipuri de sisteme integrate pentru automobile, dintre care menționăm sistemul de navigație auto prin GPS. Aplicațiile de navigare GPS bazate pe OSM sunt utilizate din ce în ce mai mult deoarece reprezintă singura hartă globală îmbunătățită permanent de comunitate și gratuită. OSM este în permanență îmbunătățit de utilizatorii OSM din întreaga lume și de către analiștii de la Telenav.

Publicat în Numărul 62 Citeşte mai mult

În articolul precedent am explicat ce este execuția multithreading și am descris elementele esențiale ale programării asincrone în .Net, anume interfața IAsyncResult. Am prezentat și o scurtă istorie a evoluției abstractizării programelor multithreading în mediul .Net, începând cu clasa Thread și sfârșind cu designul async-await (async și await ajungând chiar cuvinte rezervate în limbajul C#). În acest articol vom oferi exemple de sincronizare a firelor de execuție (numite de acum în engleza originală „thread”) din mediul .Net axate pe cele două moduri în care procesorul funcționează pentru orice sistem de operare: modul Utilizator și modul Kernel. Ca de obicei, începem cu definițiile.