ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 149
Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼



Marin Vlada Assoc. Prof. Ph.D. @ Universitatea din București
PROGRAMARE
Proiectul ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” și promovarea istoriei informaticii românești

Articolul descrie rezultate obținute prin elaborarea proiectului național ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics”. Prin studiile și activitățile de cercetare s-au adus numeroase argumente în „descifrarea” fenomenului informaticii românești. Unele aspecte se știau, altele nu, iar cele care se știau erau cunoscute de foarte puțini oameni, cu atât mai puțin studenții și elevii. Rezultate cu care România trebuie să se mândrească: 1. În perioada 1953-1954, România ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind “Teoria circuitelor de comutație” – după numărul de articole, aplicațiile logicii matematice în tehnică (Grigore C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970); 2. În perioada 1955-1957, România a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București; 3. România a fost a 8-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și cea de-a 11-a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).


Persida Vescan QC Analyst @ Globant Romania
TESTARE
Cum să ţinem cont de business logic când creăm test case-uri

În calitate de profesionişti în testarea produselor software avem, adesea, oportunitatea de a testa produse cu grade diferite de complexitate. Cu cât gradul de complexitate al aplicaţiei, care urmează a fi supusă testelor noastre, este mai ridicat, cu atât mai atent trebuie să planificăm activităţile de testare. Iar pentru o testare cât mai de calitate, este necesară o planificare cât mai riguroasă. În mod ideal, testerul este implicat în procesul de dezvoltare al produsului software încă din stadiile incipiente ale acestuia. Asftel că, pe măsură ce se conturează definiţiile modulelor, entităţilor de date, obiectelor, claselor, funcţiilor, etc. testerul are posibilitatea să înceapă definirea scenariilor de testare ale acestora.

Reclame


Iulia Botnari Software Engineer @ Wipro Limited

Bogdan Druțu Technical Lead @ Wipro Limited
PROGRAMARE
Deep Learning pentru recunoașterea facială

Recunoașterea facială este din ce în ce mai folosită în zilele noastre: aplicații de securitate, control acces, supraveghere, carduri inteligente și altele. De-a lungul anilor au fost întreprinse multe cercetări în acest domeniu. În ultimul deceniu, evoluția arhitecturilor și algoritmilor de deep learning a făcut posibilă creșterea performanțelor de recunoaștere facială de către calculator, depășind în anumite scenarii capabilitățile umane.


Cristina Vâjâean Human Resources Manager @TORA Trading Services
DIVERSE
Recuperarea după orele de muncă. Leac științific pentru starea de bine

Toată această perioadă ne-a găsit într-un moment în care rolurile noastre trebuie să se regăsească într-un singur spațiu. În camera de zi sau chiar în dormitor, ajungem să fim atât angajați, soț/soție, visători aventuroși, bucătari și într-un final… noi înșine. Creierul nostru trebuie să înțeleagă că acei stimuli, care până acum îl pregăteau să intre și să iasă dintr-un rol, nu mai există. Dacă până acum ușa de la birou închisă în spatele nostru putea să fie un semnal în care ziua de muncă e gata, contextul actual de pandemie ne-a făcut să fim nevoiți să ne adaptăm la noi semnale; iar aceasta presupune un efort mental semnificativ.


Ștefan Dragomir Trainer @ Azimut
DIVERSE
Improvizația ne face parteneri, colegi și oameni mai buni

Improvizația sau teatrul de improvizație este o ramură a teatrului ce presupune jocul cu necunoscutul, asumarea ridicolului și conectarea cu ceea ce se întâmplă aici și acum. În ultimii ani, aceasta s-a bucurat de o tendință ascendentă a popularității în diverse părți ale societății noastre din orașele mai mari din România. Din ce în ce mai multe școli, companii și ONG-uri organizează ateliere sau team buildinguri de improvizație în care participanții ies din zona de confort pentru a intra în pielea personajelor interesante ascunse în interiorul lor.


Alexandru Petre Agile Master @ Metro Systems
STARTUPS
Trăind într-o lume a start-upurilor

Sunt o persoană entuziastă, dornică să pună sub semnul întrebării orice “status quo” ori de câte ori este necesar. Acum doi ani, am devenit Scrum Master într-o corporație, iar acum sunt Agile Master la Metro Systems. În acest context, titlul poate induce în eroare, la prima vedere, și vă determină, poate, să vă întrebați cum pot să pretind că înțeleg cum e să dezvolți un start-up când eu, de fapt, lucrez la o companie mare, de succes.


Mircea Vădan Managing Partner @ Activize Cofounder @ClujStartups
STARTUPS
Cum este afectat ecosistemul de startupuri de aceasta criză ?

Cu toții am asistat la modul rapid în care lucrurile se schimbă, întrucât criză generată de Covid-19 a lovit toate aspectele vieții și afacerilor, inclusiv pe zona startupurilor. În acest context de incertitudine, am realizat o radiografie a manierei cum a fost afectată zona de startupuri. Aceasta a relevat o serie de adaptări la situație, pe care le expunem în rândurile de mai jos.


Radu Vunvulea Solution Architect
@iQuest
PROGRAMARE
Cum este afectată latența de nivele de consistență Azure CosmosDB ?

Azure Cosmos DB are cinci nivele diferite de consistență (Strong / Bounded Stateless / Session / Consistent Prefix / Eventual). Fiecare nivel de consistență poate afecta, la nivel de stocare, latența operațiunilor pe care le efectuăm. Vom încerca să răspundem la următoarea întrebare: Care este impactul diferitelor nivele de consistență asupra latenței? 


Ovidiu Mățan Fondator @ Today Software Magazine
PROGRAMARE
Realizarea unui joc Arcade în Unity (II)

În articolul anterior am expus conceptele de bază și primii pași în realizarea unui joc Unity. Articolul de față prezintă cum se adaugă animații care se vor schimba în funcție de starea personajului și cum se va introduce o coloană sonoră și vor fi atașate sunete diferitelor stări ale personajului. La final, vom realiza deploymentul pe PC dar și online prin WebGL .


Melania Duma Technical Writer @ SDL Plc

Sonia Pavlenko Technical Writer @ Accenture Industrial Software S
DIVERSE
Abilitățile unui Technical Writer (II) - Cum lucrează?

Fie că e vorba de documentația utilizată intern de echipele de dezvoltare/producție, sau despre documentația suport pentru clienți, în spatele acestora se află de cele mai multe ori un Technical Writer (TechWr). În prima parte a articolului (publicată într-un număr anterior) am abordat activitățile și provocările unui Technical Writer. în această a doua parte ne propunem să expunem și să analizăm tehnicile și instrumentele pe care le folosește un TechWr.


Ștefania Stănese People Operations Business Partner @ Endava
MANAGEMENT
Teaming pentru inovație și învățare în organizații complexe și dinamice

Încep acest articol prin a-ți propune să îți imaginezi următorul scenariu: ”Te întorci în timp, în jurul anului 1900, stai într-un frumos apartament pe strada principală din Detroit. Te bucuri de imaginea pe care ți-o oferă modul în care încearcă să împartă strada atât caii (ca animale), cât și caii putere (cei mecanici), uneori cu consecințe devastatoare. Observi cât de dificil este pentru oamenii de la acea vreme să facă față coliziunii dintre vechea lume (așa cum o cunoșteau ei) și noua lume. Acestor oameni nu le este evident în ce măsură noua eră industrială va perturba ordinea socială prin definirea unei noi modalități de obediență, o conformitate la rutină nemaiîntâlnită și un mod de gândire care va scoate în evidență noi sisteme de control.”


Ovidiu Mățan Fondator @ Today Software Magazine
EVENIMENTE
Expert panel – Creativitatea în gaming și IIOT

Am discutat la evenimentul de lansare a al numărului 94 / aprilie 2020 al revistei, despre Creativitatea în gaming și IIOT. A fost primul panel exclusiv online. Invitații noștri au fost:

  • Marinel Moraru- Digital Technology Developer Manager @ Accenture
  • Daniel Tămaș - CEO @ Digitap
  • Tudor Andrei Rusu - Automotive Software Developer @ Centrul de inginerie Bosch Cluj

Editorial

Situația actuală este una cu care generațiile de azi nu s-au mai întâlnit. În cele două luni de la începerea pandemiei observăm că s-a petrecut o schimbare majoră în modul în care lucrăm, învățăm, interacționăm cu ceilalți și cu autoritățile, ne organizăm evenimentele și chiar ne salutăm pe stradă. Cu toate că multe dintre companiile de tehnologie aveau pornit de ceva vreme trendul de a lucra de acasă, intervalul de timp în care a trebuit să respectăm izolarea dar și incertitudinea cu privire la finalul pandemiei ar putea aduce mai multe argumente favorabile transformării muncii de acasă într-o permanență. Chiar mai mult, vedem că s-ar putea să conteze și locul de unde lucrăm în calcul salariului. Ce se va întâmpla cu spațiile de birouri, cum vor comunica colegii de birou între ei pe termen lung? Vom vedea. Cert este că lucratul de acasă va aduce cu el o mai mare flexibilitate în ceea ce privește nevoile fiecăruia. Un scenariu natural ar putea fi ca acei angajați mai tineri să meargă în continuare la birou din perspectiva învățării, socializării dar și al unui mai bun management. În schimb, cei seniori având mai multă experiență și majoritatea o familie, vor lucra de acasă. Dacă ne gândim și mai mult în viitor, birourile vor putea deveni niște ateliere de învățare și de practică. Odată absolvită această etapă, fiecare va putea să lucreze de acasă, să își aleagă proiectele și poate chiar companiile la care să lucreze în funcție de nevoile sale. Vă puteți întreba ce se va întâmpla cu start-upurile ? Acestea vor continua să apară din proiecte personale, dar s-ar putea asista și la școli sau companii care vor pregăti tinerii pentru acestea, ca un fel de master după ce se finalizează etapa practică.

Citeşte mai mult

LANSAREA NUMĂRULUI 150

Noile tehnologii SAP ABAP

Marți, 10 Decembrie, ora 18:00

sediul MHP - A Porsche Company

Facebook Meetup StreamEvent YouTube

NUMĂRUL 149 - Development with AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects