Dan Suciu

Estimarea în proiectele Agile este un subiect controversat și parte a unei dezbateri nesfârșite. O bună parte dintre cei care activează în diverse echipe de proiect nu înțeleg de ce anume avem nevoie de o abordare diferită în estimare. De ce estimarea în timp (și eventual în valoarea în bani asociată acestui timp) nu este una potrivită într-un context agil. De-a lungul timpul s-a vorbit de tehnici și instrumente tot mai sofisticate sau chiar exotice, începând cu binecunoscutele Story Points, T-shirt Sizes, Planning Poker sau Estimarea prin Afinitatea și continuând cu mult mai neobișnuitele Puncte Zoo sau #noestimates. În continuare nu este însă clar cum ar trebui să le integrăm în viața unei echipe Agile, care este valoarea pe care acestea o aduc unei astfel de echipe și cum afectează ele modul în care comunicăm clientului planul și progresul proiectului.

Am simțit nevoia să revin, prin acest articol, asupra unui subiect pe care de-a lungul timpului l-am întors pe toate părțile: schimbarea. Chiar în Today Software Magazine, în șase dintre cele treisprezece articole pe care le-am publicat, am vorbit într-un fel sau altul despre schimbare. Ba că e necesară ([1], [5]), ba că e naturală și firească ([3]); uneori descriind procese sau frameworkuri care ne-ar putea ajuta în adaptare ([2], [4]), alteori propunând schimbarea modului de abordare a... schimbării ([6]).

Citeşte mai mult

Cei care mă cunosc știu că printre pasiunile mele se numără predatul și mentalitatea Agile. Predau de mai bine de 25 de ani și nu a fost nici un moment în care să simt că m-am plictisit sau că mi-a fost de ajuns. Pe de altă parte, în urmă cu 12 ani am luat pentru prima dată în mod formal contactul cu ceea ce înseamnă rezolvarea agilă a problemelor și de la bun început mi s-a părut a fi un mod natural și elegant de abordare a diverselor situații cu care ne confruntăm zi de zi.

Citeşte mai mult

Nu mai încape nici o îndoială că trăim vremuri foarte schimbătoare. Și acest lucru este evident în egală măsură când ne referim la intensitate schimbărilor cât și la frecvența acestora. Adam Grant, autorul cărții ”Think Again”, consideră că e momentul să redefinim ceea ce înseamnă inteligența în acest context. Tradițional, inteligența este privită ca fiind capacitatea sau abilitatea de a gândi și a învăța. Într-o lume aflată într-o continuă mișcare există însă alte abilități care ar putea conta mai mult și anume capacitatea de a regândi și a te dezvăța. Agilitatea, ca mod de abordare a proiectelor, îmbrățișează un set de valori și principii ce stau la baza formării unor astfel de abilități, însă nu de puține ori am constatat că modul de implementare a agilității este unul departe de ceea ce autorii Manifestului Agile și-au dorit inițial.

Citeşte mai mult

Niciunul dintre noi nu e mai prost decât noi toți la un loc, zice un proverb american („None of us is as stupid as all of us”). Ironia face că proverbul este, prin definiție, un rezultat al înțelepciunii populare și atunci, cât credit să mai dăm mesajului pe care îl transmite? S-ar putea trezi vreunul dintre noi să vină cu o evaluare mai bună decât a noastră, a tuturor, despre înțelepciunea mulțimilor? James Surowiecki știe pe cineva.

Citeşte mai mult

Retrospective Agile este singurul podcast din România dedicat exclusiv abordărilor Agile în managementul proiectelor. Ajuns la al 9-lea episod, podcastul tratează diverse teme legate de agilitate într-o manieră relaxată și informală.

Citeşte mai mult

Un proiect reprezintă un efort temporar asumat în vederea obținerii unui produs, serviciu sau rezultat unic [1]. Caracteristica aceasta de unicitate a rezultatului implică un anumit grad de incertitudine în ceea ce privește derularea activităților și, inclusiv, un anumit nivel de risc. Cu cât gradul de incertitudine este mai mare, cu atât proiectul este mai fragil, mai predispus la eșec. De aceea, în managementul clasic, o bună parte din activitatea de management al unui proiect se focusează pe identificarea, măsurarea, monitorizarea, diminuarea și eliminarea riscurilor. Pe de altă parte, metodologiile Agile folosesc mecanisme ce conduc indirect la controlul riscurilor fără însă a propune practici explicite de eliminare a incertitudinii. Cu toate acestea (sau poate tocmai din această cauză), simțim de multe ori că ne aflăm constant pe nisipuri mișcătoare și că proiectul pare scăpat de sub control. Sunt acestea semne ale fragilității proiectului? Părerea mea este că nu și voi încerca să demonstrez acest lucru de-a lungul următoarelor secțiuni.

Citeşte mai mult

Preocuparea în ceea ce privește studiul dinamicii și al performanțelor echipelor este una constantă și de lungă durată. Interesant este faptul că cele mai relevante teorii din acest domeniu rămân în continuare unele dezvoltate în urmă cu mai bine de 50 de ani. Modelul lui Tuckman de evoluție a unei echipe este unul dintre aceste modele și, pentru mulți dintre noi, a avut efectul unei revelații atunci când l-am descoperit. Cu toate acestea, ne punem pe bună dreptate întrebarea dacă toate celelalte modificări ce au survenit stilului de lucru în ultimele decenii (de la echipe virtuale, distribuite până la aplicarea unui orar flexibil și munca de acasă) nu au influențat cu nimic relevanța acestei teorii.

Citeşte mai mult

Fără doar și poate, metodologiile Agile utilizate în acest moment de către tot mai multe echipe ce dezvoltă proiecte software, nu reprezintă un capăt de drum. Dezbaterile despre eficiența acestor metodologii duc la concluzia că ne aflăm într-un proces de evoluție și maturizare care va mai continua o perioadă . #NoAgile reprezintă, după părerea mea, doar o etapă intermediară a acestui proces și este rezultatul unor dezamăgiri și frustrări acumulate de-a lungul unor experiențe nefericite de implementare a agilității dar și a unei dorințe de progres, de transformare și îmbunătățire continuă.

Citeşte mai mult

Schimbarea reprezintă una dintre temele cel mai des abordate în ultimul timp într-o multitudine de studii, cărți, articole sau conferințe indiferent de domeniu. Fără doar și poate viața noastră personală și profesională este mai dinamică decât oricând, confruntându-ne zilnic cu situații noi, greu de prevăzut. Lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză tot mai mare, într-un complex tot mai accentuat de (mega)evoluții și (mini)revoluții pe cele mai diverse planuri. Agile este la rândul său despre schimbare, mai precis despre schimbările cu care se confruntă echipele de proiect. Valorile și principiile Agile vorbesc despre beneficiile schimbării și despre adaptarea rapidă la schimbare. Agile în sine reprezintă o schimbare majoră, atât pentru echipele ce doresc să implementeze o metodologie agilă particulară cât și pentru cele care evoluează continuu.

Citeşte mai mult

Este curios faptul că azi, la o căutare rapidă a cuvântului Agile pe internet, primești două categorii de răspunsuri: o primă categorie ce conține explicații cu privire la ce este și cum funcționează Agile și o a doua categorie care argumentează de ce Agile nu funcționează.  Există în mod evident două “tabere”, una care se oferă să te introducă în tainele Agile și cealaltă, mai redusă numeric dar care se face tot mai tare auzită, care consideră că practicile Agile sunt nocive și pot afecta negativ dezvoltarea de aplicații software.

Imagine Cup este o competiţie anuală IT care se adresează studenţilor și elevilor din întreaga lume. Competiţia este organizată de Microsoft şi are ca scop dezvoltarea de soluţii software care să vizeze cele mai importante probleme ale omenirii şi care au şanse reale de a deveni produse soft comerciale.

Ideea acestui articol mi-a venit cu mai multe luni în urmă, atunci când pregăteam o prezentare pentru conferința “…și mamuții sunt Agile” ce a avut loc la Cluj-Napoca în această primăvară. Se întâmplă uneori ca anumite lucruri să pară a fi foarte clare și evidente la un moment dat, însă atunci când le studiezi mai îndeaproape ai surpriza să constați contrariul. Așa s-a întâmplat și atunci, când dorind să studiez eficiența și beneficiile aderării la bunele practici Agile adoptate în anumite organizații sau echipe de proiect, am ajuns la concluzii ce sunt departe de a le considera optimiste.   

Citeşte mai mult

Potrivit specialiştilor în resurse umane, în România IT-ul este unul dintre puţinele domenii în care numărul de poziţii disponibile a crescut după izbucnirea crizei economice şi unul în care companiile se află în competiţie pentru cei mai buni specialişti. Se aude tot mai pregnant ideea că, în competiţia cu costurile reduse ale salariaţilor din alte zone geografice (cum ar fi, de exemplu, Asia) soluţia este să se migreze de la outsourcing la produse proprii, sau, într-un poces mai puţin radical, să se petreacă o schimbare în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii şi să se transforme statutul de simplu executant

Citeşte mai mult

Unul dintre primele lucruri pe care le afli atunci când citeşti un articol sau o carte despre gestiunea proiectelor din IT este acela că proiectele informatice se deosebesc foarte mult de toate celelalte proiecte. Chiar și atunci când subiectul principal este legat de gestiunea proiectelor în general, se fac referiri directe cu privire la ineficienţa anumitor metode atunci când avem de-a face cu proiecte software. Din păcate nu este întotdeauna explicat în ce costau acele deosebiri şi se insistă mai degrabă pe a descrie soluţii, mai mult sau mai puţin eficiente.

Citeşte mai mult