O echipă hiperproductivă este visul oricărui lider de echipă. Ce simplu ar fi să aplicăm un algoritm în zece pași prin care să ajungem la o echipă de zece ori mai productivă. Sau să îmbunătățim puțin comunicarea și echipa să ajungă singură în stadiul de nirvana al productivității. Cum bine știm cu toții, lucrurile nu sunt atât de simple. Acest articol își propune să prezinte câteva modalități prin care putem crea o echipă echilibrată și motivată care își cunoaște atât punctele forte cât și pe cele slabe.

Citeşte mai mult

Una dintre cele mai mari provocări ale echipelor Agile este o planificare a activităților de testare care să respecte următoarele condiții:

• Echipa testează exact ce Produc Owner-ul a menționat în criteriile de acceptanță.
• Ține pasul cu specificațiile care se schimbă continuu.
• Preconizează un nivel ridicat de acoperire (coverage) a criteriilor de acceptanță prin aplicarea testelor automate și găsește echilibrul dintre efortul investit în testare (atât manuală cât și automată) și importanța/impactul/riscul scenariului care este testat.

Code Review-ul este o examinare sistematică a codului sursă. Scopul acestui proces este identificarea și corectarea problemelor trecute cu vederea în faza inițială de scriere a codului, îmbunătățind în același timp calitatea codului cât și abilitățile dezvoltatorilor. Steve McConell prezintă în cartea sa Code Complete (http://www.amazon.com/Code-Complete-Practical-Handbook-Construction/dp/0735619670) câteva argumente foarte bune despre eficiența procesului de Code Review:

Așa cum am promis în articolul trecut, voi continua prezetarea containerului Google Guice și pentru aplicații web. Pentru aceasta aveți nevoie de extensia de Servlet – parte din distribuția standard, alături de alte extensii precum JMX, JNDI, Persist, Struts sau Spring. Folosind Guice web.xml-ul se reduce doar la punerea containerului Guice în ”mișcare”, restul configurarilor făcându-se simplu în codul Java în maniera type-safe prezentată în articolul trecut.

Citeşte mai mult

Dependency Injection-ul (DI) este o formă specializată de Inversion of Control(IoC) – un concept mai larg în care obiectele sunt cuplate la runtime de către o sursă externă – de obicei un container – deseori referit ca și IoC container. Prin DI putem selecta diferite implementări ale dependințelor la runtime, printr-un fisier de configurare spre exemplu, ceea ce constituie un avantaj major atunci cand vine vorba de unit testing. Injectarea obiectelor mock devine foarte simplă ceea ce face foarte ușoară testarea în izolare a aplicației.