Dan Sabadis

Vom începe articolul de față așa cum l-am început pe precedentul: descriind principiile fundamentale ale cripto-monedei (crypto-currency). Dacă articolul anterior, am explicat componenta "currency (monedă)" a cripto-monedă, acum vom explica partea "crypto". Acest principiu fundamental se numește criptografie. Se referă la formulele matematice ce pot ascunde informații și la alte formule ce pot interpreta informația ascunsă anterior. Pentru a menține informația simplă, vom împărți aceste formule matematice în trei categorii: simetrice, asimetrice și hashing.

Citeşte mai mult

Pentru a discuta și înţelege ce este Bitcoin, trebuie mai întâi să dăm răspuns unei întrebări fundamentale: Ce sunt banii? Ce face ca o monedă, de aur spre exemplu, să fie considerată valoroasă de majoritatea oamenilor? Există câteva proprietăţi clasice ale banilor, enumerate mai jos:

• O moneda este autentică, nu contrafăcută. Acest lucru înseamnă că există doar o singură autoritate care poate tipări bancnotele sau emite monedele. Ceilalți care încearcă să tipărească același tip de bani sunt de obicei pasibili de pedeapsă drastică.
• Banii se pot cheltui doar o singură dată. Pentru banii digitali este mai greu de respectat această proprietate decât pentru monedele clasice sau banii de hârtie. Din fericire, s-a găsit o soluţie la această problemă extrem de grea. O vom explora mai jos și într-unul din numerele următoare ale revistei. (Bitcoin are răspunsul la problema cheltuirii duble.)
Citeşte mai mult

Principalul obiectiv al recrutării IT este găsirea oamenilor cu cele mai bune abilităţi tehnice și cel mai bun raţionament abstract. La drept vorbind, aceste abilităţi tehnice sunt precondiţii OBLIGATORII pentru orice angajare de succes în această industrie. Concomitent, marii angajatori își orientează strategia de angajare prin căutarea și potrivirea celor mai bune "caractere" cu o funcţie scoasă la concurs. Acest lucru este de înţeles având în vedere că marile companii sunt mult mai stabile decât startupurile, deci marile organizaţii vor pune mai mare accent pe stabilitatea de lungă durată decât de rezultate extraordinare, de scurtă durată. Din aceste motive, personalul corporatist responsabil cu angajarea folosește două abordări.

În articolul precedent am explicat ce este execuția multithreading și am descris elementele esențiale ale programării asincrone în .Net, anume interfața IAsyncResult. Am prezentat și o scurtă istorie a evoluției abstractizării programelor multithreading în mediul .Net, începând cu clasa Thread și sfârșind cu designul async-await (async și await ajungând chiar cuvinte rezervate în limbajul C#). În acest articol vom oferi exemple de sincronizare a firelor de execuție (numite de acum în engleza originală „thread”) din mediul .Net axate pe cele două moduri în care procesorul funcționează pentru orice sistem de operare: modul Utilizator și modul Kernel. Ca de obicei, începem cu definițiile.

Java și .Net sunt sisteme de operare în miniatură care se ocupă de scenarii complexe precum alocare de memorie, cleanup (vezi Garbage Collector) și acces simultan la resurse (.Net/Java Managed Threads). Azi ne vom axa pe subiectul “cu greutate” al multi-threadingului într-un mediu enterprise mare. Deoarece experienţa mea anterioară s-a axat pe .Net, am ales să prezint exemple din C# , dar aceleași concepte, clase și abstracţiuni descrise mai jos au un echivalent aproape identic în Java. Cele mai importante părţi din orice prezentare sunt definiţiile, deci trebuie să definim threadul. Răspunsul este surprinzător de complex, iar ca o precondiţie trebuie să definim ce este un program de calculator și un proces!

Citeşte mai mult