Știm deja cu toții că organizațiile au mari dificultăți astăzi în piața muncii, fiindcă cererea de muncă (nevoia de a angaja a companiilor) este mult mai mare decât oferta disponibilă de forță de muncă, și prin urmare puterea și avantajul în negociere aparțin astăzi angajaților și candidaților. Pe vremuri, departamentele HR aveau mereu, în medie, măcar cinci-zece candidați de calitate pentru fiecare poziție pe care o anunțau ca disponibilă, pe când astăzi vedem recrutorii cum postează disperați anunțuri, mesaje, reclame și alte conținuturi mai mult sau mai puțin inspirate, online și offline, pentru a atrage sau convinge oameni mai mult sau mai puțin potriviți să se prezinte măcar la un prim interviu.

În ultimii ani, popularitatea microserviciilor a fost notabilă. O dată cu creșterea cererii de a îndeplini cerințe non funcționale precum performanță, toleranță la erori și scalabilitate, un pas natural a fost observarea și chiar experimentarea pe propria piele a diverselor povești de succes care au presupus ori migrarea monoliților către arhitecturi bazate pe microservicii, ori adoptarea lor încă de la primele etape ale proiectelor. Cu toate acestea, dacă ați ținut pasul cu trendurile și ați fost direct implicați în dezvoltarea microserviciilor, cu siguranță știți că nu totul e așa de simplu cum pare.

Arhitectura bazată pe microservicii este în mare vogă în ultimii ani. Aceasta permite descentralizarea responsabilităţii unei aplicaţii monolit în microservicii cu responsabilitate specifică prin a căror orchestrare se obţine funcţionalitatea de business dorită. Microserviciile comunică printr-o API (Application Programming Interface), independentă de limbajul de programare, prin intermediul interogărilor REST (Representational State Transfer), folosind ca model de date JSON (Javascript Object Notation) sau XML (Extended Markup Language).

Noi am evoluat ca specie cu un aliat de nădejde: uneltele. Dacă nu le-am fi creat, ne găseam sfârșitul într-o savană, pe undeva într-un loc frumos. Azi, în programare nu doar că ne folosim de scule - IDE-uri, lintere, servere CI - ci și automatizăm utilizarea lor aproape tot timpul. IDE-urile îți spun în timp ce tastezi dacă ai greșit sau nu, avem integrări cu JIRA care marchează sarcini ca terminate în funcție de alte automatizări, primim notificări pe mail și Slack. Mai pe scurt, azi automatizăm o grămadă de procese și comportamente umane.

Unul din aspectele importante în dezvoltarea și operarea unui software în baza micro-serviciilor este comunicarea între aceste mini aplicații. Deși partea de Network nu ne costă atât de mult în performanță sau mai bine spus nu are o valoare foarte importantă în anumite aplicații, sunt anumite tipuri de software pentru care fiecare microsecundă contează. În asemenea categorie putem pune foarte multe aplicații, precum gaming, edge computing sau aplicațiile reactive. Importanța comunicării devine tot mai actuală atât în momentul apariției pe piață a tehnologiei 5G, cât și prin crearea infrastructurii în jurul acestei tehnologii.

Unii dintre noi sunt de părere că javascript nu este un limbaj de programare, alții îi apreciază foarte mult flexibilitatea, dar cei mai mulți cred că popularitatea masivă, de care s-a bucurat node în ultimii ani, este înscrisă pe un trend ascendent. La finalul lunii octombrie s-a lansat versiunea 12 Long Term Support (4) a cunoscutului runtime. După multe teste și modificări ale acestei versiuni, se lansează oficial și production ready, modulul de worker threads, care le va permite programatorilor să scrie aplicații multi-threaded (7) în Node.js. În acest fel, îi facilitează intrarea pe un segment de piață, unde în trecut n-a avut nicio șansă în fața giganților Java, .NET ș.a.m.d.

Luna trecută, în 12-13 noiembrie, a avut loc cea de-a șaptea ediție a conferinței IT Days, organizată de Today Software Magazine. Tema principală, în jurul căreia s-au concentrat prezentările, a fost #programmingARt. Anul acesta, ne-am bucurat de prezența a 800 participanți pe zi și de sprijinul a 28 de parteneri, dintre care, mare parte reprezintă domeniul IT , dar și alte domenii precum, serviciile de sănătate, bancare, imobiliare sau de contabilitate. Totodată, ne-am bucurat de susținerea instituțiilor superioare de învățământ: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Babeș- Bolyai și Universitatea de Arte și Design. În rândurile de mai jos, realizăm un scurt review al prezentărilor din prima zi.

Cu toții am învățat în școală modul de programare imperativ, care are avantajul de a fi simplu de explicat și implementat. Aceasta paradigmă de programare ne permite să scriem un cod în care descriem, pas cu pas, ce anume vrem să facem, iar rezultatul va fi întocmai ce voiam să se întâmple.