Pornim de la un fișier de cod sursă. Fișierul conține informații care pot fi înțelese datorită modului în care sunt aranjate unitățile sale de bază. Ne referim la faptul că o persoană care citește acest fișier înțelege ce este acolo dacă i se dă timp suficient. Fișierele de cod sursă pot fi interpretate, citite și de un lexer (analizator lexical ce convertește un stream de date sau un șir de caractere în unități de bază sau tokens, adică elemente ce pot fi mapate pe un model de date). Un lexer este un program de computer, deci un sistem ce poate citi și înțelege conținutul unui fișier de cod sursă.

Când discutăm despre inteligenţa artificială, trebuie să considerăm faptul că aceasta poate fi utilizată atât în scopurile precise și bine intenţionate pentru care a fost creată, dar și în scopuri neautorizate, îndepărtate de intenţia iniţială. Trebuie subliniat faptul că inteligenţa artificială este astăzi utilizată în sisteme software și hardware foarte avansate și performante, dar și pentru protejarea a nenumărate resurse și echipamente valoroase, din ce în ce mai diversificate, disponibile în cloud și nu numai.

Așteptările legate de calitate sunt în creștere zi de zi și nevoia de perfecțiune este permanentă, ridicând astfel nivelul calității produsului și al experienței utilizatorului final. O aplicație care doar „își face treaba” nu mai este suficientă nici măcar pentru un simplu utilizator. Chiar și așteptările de la instrumentele profesionale, concepute inițial pentru o gamă restrânsă de utilizatori, cresc treptat. Cererea de pe piață se schimbă rapid, iar procesele inginerilor de calitate ar trebui să se adapteze în consecință.

Publicat în Numărul 93 Citeşte mai mult

Am discutat la evenimentul de lansare a revistei de luna trecută, februarie 2020, despre tehnologiile embedded din zona automotive și a căilor ferate. Invitații la panel au fost:

• Călin Albu - Head of Competence Area, Embedded Technologies & Edge Computing @NTT DATA Romania
• Tudor Arsenescu - Embedded Lead @ Accenture Industrial Software Solutions

Publicat în Numărul 93 Citeşte mai mult

Avem nevoie, din când în când, de relaxare. Și pentru că avem aici o revistă serioasă, vă propunem o relaxare intelectuală: cuvinte încrucișate, cu temă dată: azi, citate Agile. Ne-am gândit și la o recompensă pentru cei care se lasă provocați: punem la bătaie două agende (faine) Colors in Projects. Pentru a participa la tragerea la sorți a agendelor, este suficient să trimiteți pe adresa redacției contact@todaysoftmag.com cuvântul format din literele ascunse în pătrățelele colorate (engleză). Așteptăm e-mailurile voastre până la data de 31 martie 2020. Notă: termenii au fost păstrați în limba engleză.

Publicat în Numărul 93 Citeşte mai mult

Despre metodologiile de dezvoltare agile, se poate afirma cu certitudine că au o istorie bogată. De la începutul formulării, adoptării şi implementării lor, acestea sunt folosite în diverse de domenii de activitate: dezvoltare software, industria manufacturieră, industria asigurărilor etc. Metodologii agile au fost descrise de-a lungul timpului, dar pentru software un punct de cotitură a fost publicarea manifestului pentru dezvoltarea agilă de software

Ovidiu Mățan: Sunteți co-fondatorul conferinței Coolest Projects, cea mai mare conferință de scris cod pentru copii. Ce v-a motivat să începeți acest eveniment?

Noel King: Motivația principală a venit din provocările din educație despre care vorbesc experții, anume lipsa experienței practice pentru copii. Prin urmare, ei au probleme la universitate, de unde și procentul mare de abandon. Ideea e să reușim să creăm un mediu gratuit și prietenos unde copiii din toată lumea să poată participa. Totuși, partea de predare este doar un aspect al problemei. Deoarece predăm la nivel global, trebuie să realizăm un ecosistem pentru acest lucru. Am vrut ca acești copiii să învețe local, să creeze ceva nou, ca apoi să ne inspire la nivel global.

Publicat în Numărul 92 Citeşte mai mult

În ultimii ani, cultura organizațională a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor din zilele noastre. Într-o lume în continuă schimbare, în care incertitudinea și lipsa de predictibilitate este o constantă a vieții, organizațiile sunt obligate să se transforme continuu și să găsească acele mecanisme prin care să continue să câștige avantaje competitive pentru a capta atenția și interesul angajaților. 

Sintagma cultură organizațională este din ce în ce mai vehiculată în sfera ocupațiilor noastre. De ce? Pentru că dă formă organizației pe care vrei să o construiești sau în care lucrezi. Cultură organizațională sau altfel spus “ cum facem lucrurile să meargă în organizația noastră” influențează în mod negativ sau pozitiv comportamentele angajaților. De cele mai multe ori, angajații sau cei care își doresc să facă parte din organizații precum Google sau Apple, sunt loiali lor. Dacă vorbim din perspectiva culturii organizaționale - oamenii care împărtășesc aceleași valori, idei, tradiții pe care firma vrea să le promoveze, ei devin devotați acesteia.

Publicat în Numărul 92 Citeşte mai mult

Renumitul psiholog de origine rusă Peter D. Ouspensky spunea, în cadrul unei conferințe susținute la Londra, în anul 1934, că: “omul a inventat multe mașinării și a realizat repede că o mașinărie complicată presupune, uneori, ani întregi de studiu atent, înainte de a fi utilizată sau controlată. Cu toate acestea, omul nu reușește să aplice această înțelegere și asupra sa, deși el însuși reprezintă o mașinărie mult mai complicată decât oricare dintre mașinăriile pe care le-a inventat până acum” [1]. Așadar, dacă omul ar învesti aceeași atenție și migală în cercetarea propriilor mecanisme sufletești, ca aceea pe care o dedică domeniului tehnologic, șansa ființei umane de a se cunoaște mai bine și de a-și conștientiza propria unicitate ar fi mult mai ridicată.