Cred că noi, developerii, am început să uităm importanța algoritmilor care stau la baza fiecărei linii de cod pe care o scriem. Aceștia stau acum ascunși în spatele diverselor frameworkuri și librării pe care le folosim cu automatism prinși în taskurile zilnice, eludându-ne cu succes atenția. În acest articol, voi încerca să vă conving că diferența dintre succesul și eșecul unui proiect, dintre un software excelent și „technical debt” este de cele mai multe ori dată de abilitatea noastră de a clasifica problema din perspectiva algoritmilor, făcând mai întâi un pas în spate, pentru reflecție. Să pornim așadar de la definiție. Ce este un algoritm?

Este wellbeingul un subiect aflat în responsabilitatea companiilor în care lucrăm? Personal, cred că nu se regăsește doar în responsabilitatea lor ci și într-a noastră, ca indivizi. Totodată, consider că este extrem de valoroasă conștientizarea adusă de companii pe această temă, ca și programele aplicate de acestea pentru a obține starea de bine.

La evenimentul de lansare din luna martie am povestit despre provocările programatorilor de front-end și bineînțeles despre JavaScript. Invitații noștri la panel au fost: Andrei Miron - Front-end Competence Lead @ Accesa, Florin Tomozei - Software Engineer @ Wolfpack Digital,

Publicat în Numărul 130 Citeşte mai mult

Recent am citit știri care afirmă că Amazon a redus semnificativ atât departamentul care se ocupă de asistentul vocal Alexa, cât și unitatea de producție hardware care produce unitățile Echo. Această știre m-a pus serios pe gânduri legat de viitorul IoT și de traseul lui de până acum.

Publicat în Numărul 130 Citeşte mai mult

Asia de Sud-Est: plajă, street-food, scutere, junglă, aglomerație. O regiune cu peste 600 de milioane de locuitori, tot mai cunoscută românilor în căutarea exoticului și a iernilor mai călduroase. În Cluj, o echipă de 100 de oameni văd zilnic țări ca Thailanda, Indonezia, Filipine, Malaezia, Singapore sau Vietnam. Nu pentru că sunt în vacanță, ci cartografiază Asia de Sud-Est prin ochii KartaCam, un nou model de cameră dezvoltată de Grab. Cu Edge-AI și conexiune permanentă la Internet, este folosită zilnic de șoferii Grab care actualizează hărțile mai eficient și rapid decât tehnicile tradiționale.

Publicat în Numărul 130 Citeşte mai mult

Fie că ne gândim sau nu la viitorul următoarelor generații, involuntar, ne-am lovit de unele părți ale sustenabilității. Deși ne-am obișnuit să folosim aproape zilnic un telefon, un laptop, o tabletă sau un televizor smart, impactul pe care îl au aceste gadgeturi asupra mediului este mult mai mare decât ne putem imagina. Termenul „sustenabilitate” a început să fie folosit la sfârșitul anilor ‘70. Definiția care ne este dată de Comisia Brundtland în raportul său din 1987, intitulat „Viitorul nostru comun”, sună în felul următor: „dezvoltarea care satisface nevoile generației actuale fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Simplificat, sustenabilitatea e despre urmașii noștri și despre impactul pe care îl va avea nivelul nostru actual de trai asupra lor.

Publicat în Numărul 130 Citeşte mai mult

Sustenabilitate și încălzire globală. Două buzz words care deschid un subiect extrem de complex și care au trecut cel puțin o dată pe lângă urechile noastre. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă nu am fi început să simțim repercusiunile epuizării resurselor și ale poluării din ultimele secole. La rândul lor, aceste efecte negative pot fi încetinite doar cu ajutorul fiecăruia dintre noi și al comunității.

Publicat în Numărul 130 Citeşte mai mult

Articolul de față își propune o prezentare introductivă a conceptului Application Life Cycle Management (ALM), precum și o descriere sumară a structurilor și funcționalităților prezente în majoritatea platformelor IT din acest domeniu.

Publicat în Numărul 130 Citeşte mai mult

Suntem cu toții conștienți de faptul că se utilizează resurse considerabile, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere uman, când vine vorba de producția alimentară. Din păcate, un procentaj mare din aceste alimentele ajunge să devină risipă alimentară. Când vorbim despre risipa alimentară, printre primele lucruri la care ne gândim sunt resturile rămase după o masă sau alimente expirate aruncate, dar puțini se gândesc la risipa alimentară care are loc înainte ca alimentele să ajungă pe rafturile magazinelor.