Într-adevăr, acest articol prezintă un studiu de caz despre ransomware-ul WannaCry ransomware, dar înainte de a intra în detalii, vom face un ocol și vom vorbi despre un eveniment care s-a întâmplat cu 10 zile înainte de toată nebunia iscată de valul de phishing din jurul GoogleDocs. Aspectul cel mai îngrijorător este că, în timp ce în cazul WannaCry, “ singurul” factor uman implicat a fost lipsa acţiunilor de protejare a sistemelor, în cazul atacului de tip phishing, utilizatorul a trebuit să dea click de două ori: o dată, pentru a accesa un link dintr-un email ciudat, iar a doua oară, pentru a permite unui site web suspicios să acceseze contul lor Google.

Datorită dezvoltării tehnologice din domeniului IT, informaţiile circulă cu o viteză foarte mare, accesul utilizatorului fiind aproape instantaneu, via internet sau intranet. Informațiile unei companii se pot regăsi: în format tipărit , stocate în sistemele informatice și bineînțeles în mintea utilizatorului prin parole, username etc. .

Dezvoltatorii de software la comandă așteaptă uneori cu nerăbdare perioada de mentenanță. La acest moment software-ul e deja instalat local pe echipamentele/infrastructura clientului, iar treaba mai laborioasă a adaptării lui la procesele și nevoile clientului este în bună măsură încheiată. Dacă etapele de dezvoltare și implementare au fost bine gestionate și finalizate, în perioada de mentenanță efortul dezvoltatorului de software ar trebui să fie diminuat semnificativ, iar profitabilitatea sa să crească. Cu puțin noroc (sau poate că nu doar norocul e la mijloc), în această etapă a mentenanței, intervențiile dezvoltatorului și resursele alocate vor fi minime, în timp ce onorariile de mentenanță (unele deosebit de generoase) vor compensa profitabilitatea scăzută a proiectului din etapele anterioare.

În data de 23 mai s-a dat startul primei etape din programul de accelerare Spherik 2017 în care au fost acceptate 15 echipe. În urma selecției din perioada de validare, au rămas 12 echipe în programul de accelerare. Acestea vor beneficia de sprijinul Spherik adaptat nevoilor specifice pentru scalare și dezvoltare. Echipe din șapte țări, de pe trei continente, au aplicat pentru programul de accelerare Spherik din Cluj-Napoca. Faptul că 65% dintre aplicanți au fost din România vine să confirme că România a devenit în ultimii ani un punct de atracție pentru cei pasionați de inovație în tehnologie. Anul acesta, industrii precum Automotive, VR, Fintech, digital advertising, eHealth, sau AgroTech, au fost preferate de către aplicanți.

Cea de-a 4-a ediție Techsylvania, unul dintre cele mai influente evenimente de tehnologie din Estul Europei, se apropie cu pași repezi. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, în Cluj-Napoca, între 17-20 iunie, unde sunt așteptați peste 1500 de participanți. Acesta este format dintr-o conferință ținută de speakeri de la companii de prestigiu internațional, un maraton de programare de 24 de ore (hackathon) și  Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate la început de drum. De-a lungul celor trei ediții, Techsylvania a devenit punctul de convergență pentru pasionații de IT și antreprenorii ecosistemului local, oferindu-le acestora diverse oportunități prin care să se facă remarcați, precum Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate în primii ani și Startup Showcase, o campanie prin care startupurile au fost invitate să își expună produsele pe parcursul întregului eveniment.

Jennifer Marsman: We have a number of different Microsoft Artificial Intelligence products kind of spread throughout the whole company. We kind of meet people where they are in terms of Artificial Intelligence and Machine Learning. So for example, we have something called The Cognitive Services, and those are pre-trained models that you can just call and they do very common Artificial Intelligence tasks such as facial detection (like recognizing my face is right here) and facial verification (recognizing that I am Jennifer Marsman) and emotion recognition and text analytics (being able to detect the sentiment text, and what language it is, and automatic machine translation and the key topic extractions, if you’d like support logs, figuring out the main points in them) and all sorts of things like that. So there are these common tasks that everyone is doing over and over again. We have great pre-trained models where you can essentially just call them via the REST API call then get a bunch of data back.

Publicat în Numărul 60 Citeşte mai mult

Pare o întrebare banală cu un răspuns evident. Cine are nevoie de creativitate? Cine are o problemă de rezolvat… adică să vrea să dezvolte un produs nou, să îmbunătățească serviciile existente, să eficientizeze procesele din cadrul unei firme și așa mai departe. Dar totuși, poate lucrurile nu sunt așa de simple. Vă dau câteva exemple.

În industria dezvoltării de software, problemele și rezolvările variază, dar adesea se poate observa o oarecare repetiție a lor, lucru care cauzează frustrare programatorilor. De aceea, programatorii au venit cu câteva abordări generice ca design patterns și soluții arhitecturale (arhitectural solutions). Însă chiar și în aceste cazuri repetarea aceleiași soluții arhitecturale consumă timp și creează nemulțumire. În acest context, câțiva programatori au venit cu o nouă soluție din zona Domain-Specific Language – o cale de a defini noi limbaje de programare care se concentrează pe rezolvarea unei probleme bine definite dintr-un anumit domeniu și de o mărime mică, realizând astfel dezvoltarea mai ușoară.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult

Noile electronice destinate consumatorilor apar pe piață aproape la fiecare minut, iar utilizarea aceleiași tehnologii prezentate diferit, duce la producerea de milioane de deșeuri anual, la nivel global. Toți ne bucurăm de tehnologia nouă, dar câți avem o atitudine ecologică când cumpărăm cel mai nou telefon mobil sau cel mai nou dispozitiv inteligent? Sunt totuși pași pe care îi putem urma cu toții pentru a fi mai responsabili cu mediul înconjurător când realizăm proiecte IoT, prin respectarea principiului celor 3 R. Reduceți, Reutilizați, Reciclați (RRR) este un concept ce se aplică în lumea modernă în multe domenii precum construcții & arhitectură, alimentație și tehnologie, în încercarea de a ne responsabiliza social și de a lupta cu volumul imens de deșeuri din jurul nostru.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult

Utilizarea învăţării asistate în cadrul dispozitivelor IoT centrate pe utilizator, reprezintă un pas spre viitor în ceea ce privește comunicarea acestora. Principalul beneficiu pe care agenții inteligenți îl aduc dispozitivelor IoT este crearea unui sistem bazat pe nevoile utilizatorului. Astfel, diferitele gadgeturi pot învăța obiceiurile persoanei respective, oferindu-i o utilizare mult mai eficientă pe măsură ce acesta le folosește. Dispozitivele IoT au întâlnit o dezvoltare masivă în ultimul timp, iar obiectele interconectate au început să ofere o mulţime de date despre lucrurile asupra cărora sunt aplicate. Cu toate acestea datele, nu reprezintă o valoare decât dacă sunt transformate în informaţii, care pot fi utile mai târziu. Acest lucru face trimitere la domeniul Big Data prin care datele brute sunt procesate, pentru a se obţine informaţie valoroasă. Însă, este nevoie de timp şi studiu pentru ca apoi să existe cunoştinţe despre ceea ce a fost făcut sau despre ceea ce se vrea a fi făcut.