Totul începe cu dorința de a reuși… A deveni un tester bun nu înseamnă a ajunge la o destinație, ci mai degrabă a te afla în mod constant într-o călătorie pe tărâmuri noi. Este important să dezvoltăm aptitudini care ne vor ajuta să înțelegem felul în care se abordează testarea software-ului. Aceste aptitudini ne ajută să dobândim credibilitate și să câștigăm respectul altor profesioniști implicați în dezvoltarea software.

Cu câteva luni în urmă am participat la Conferința Scrum de la Berlin, organizată de Scrum Alliance. În cadrul acestei conferințe, am descoperit că există multe organizații care au dedicat foarte mult timp unui proces de schimbare a mentalității. Au adoptat mentalitatea agile ca răspuns la un mediu aflat în continuă schimbare, cu clienți ale căror cerințe se schimbă de la o zi la alta și unde orice timp pierdut poate reprezenta foarte multă muncă în plus, fără ca aceasta să aducă un beneficiu real.

Publicat în Numărul 32 Citeşte mai mult

În ultima perioadă suntem bombardați din toate părțile de ideea că trebuie să începem să folosim Continuous Delivery (Livrare Continuă), adică să începem să punem aplicația mai repede în producție și cu frecvență mai mare. Da, într-adevăr, să mergem live cu aplicația în producție de zece ori pe zi e distractiv și cool. Dar atunci de ce am avut nevoie de aşa mulţi ani? Livrarea continuă este menționată încă din primul principiu agil:

Dezvoltarea și direcția industriei de IT din România și în special din Cluj Napoca, este un subiect care m-a preocupat în mod constant. Sunt genul de persoană care încearcă să descopere imaginea de ansamblu, să înțeleagă mecanismul și cum funcționează el ca să îl pot optimiza.

Publicat în Numărul 24 Citeşte mai mult

Când discutăm despre proiecte, discutăm şi despre managementul de proiect care este o adevărată artă şi ştiintă de a duce la bun sfârşit proiectul. Pornind de la binecunoscuta relaţie Calitate, Timp, Cost, supranumită şi triunghiul de fier, avem încă de la început provocări care ne influenţează munca şi definesc rezultatele ei.

Publicat în Numărul 21 Citeşte mai mult

Performanța aplicațiilor este un subiect frecvent abordat, indiferent de natura apreciativă sau critică a contextului.Această performanță este de obicei clasificată ca fiind una din primele trei coordonate de impact asupra reputației și veniturilor unei companii și de asemenea asupra satisfacției clientului.

Începutul de an este un moment bun pentru a medita la viitor. Cum putem crește în carieră? Cum putem avea o slujba (mai) stabilă? Cum putem deveni mai căutați într-o piață competitivă? Acest articol conține zece abilități tehnice care pot ajuta un programator să se facă remarcat de către colegi sau de către manageri pentru eficiență.

Programele de studiu superior din România orientate spre informatică și calculatoare deseori includ cursuri de inginerie software, analiză și design software și managementul proiectelor. În ciuda aspectului inițial atractiv pe care cursuri de tipul acesta îl arată, studenții deseori devin ușor dezamăgiți către finalul lor, sau cel puțin în comparație cu alte cursuri (limbaje de programare, hardware, chiar și fizică, matematică), acestea fiind văzute mai puțin interesante sau utile. În realitate, nu e vorba de o lipsă intrinsecă pe care o au studenții în legătură cu aceste subiecte.

Obișnuința înseamnă diminuarea reacției la stimuli repetitivi. De exemplu, reacția noastră la fluturașii lunari de salariu, la „ te iubesc „-urile repetate sau la unele sisteme de bonusare. Bagheta magică a zilelor noastre poartă numele de gamification - management comportamental - design persuasiv-motivational – cum vrem să o numim.

Publicat în Numărul 17 Citeşte mai mult

Privind înapoi la ultimii douăzeci de ani, ne confruntăm cu ceea ce oamenii de știință numesc Legea întoarcerilor accelerate. Pe scurt, transformarea și inovația tehnologică a acestor ultimi douăzeci de ani reprezintă rezultatul ultimilor două mii de ani laolaltă. Mai precis, industria tech a suferit schimbări fundamentale în felul în care software-ul este construit, livrat și în final experimentat de către omul de rând – consumatorul. De la batch jobs (programe cu comenzi multiple, executate fără intervenția utilizatorului) la aplicații care rulează pe computerele personale și apoi aplicații web-based și mobile, asemenea dislocări implică modificări semnificative în hardware, asociate cu noi tipuri de aplicații.

Publicat în Numărul 16 Citeşte mai mult

Ediția 2013 a congresului IEEE Evolutionary Computation (CEC) s-a desfășurat in Mexic, Cancun – un decor cel puțin exotic pentru noi, europenii. Pe lânga locația atrăgătoare, merită precizat și faptul că CEC este una dintre cele mai mari și importante conferințe, având ca subiect principal calculul evolutiv – dând astfel cel putin două motive pentru participarea la eveniment entuziaștilor metodelor de calcul evolutiv, printre care mă număr și eu.

Publicat în Numărul 14 Citeşte mai mult

În acest articol aş dori să vă prezint o scurtă introducere în planificarea Testării de Performanţă, precum și în planificărea colectării și analizării rezultatelor prin prisma experienţei mele în acest domeniu. Voi porni de la prezumţia că cititorul are cunoştinţe despre terminologia folosită în Testarea de Performanţă. În cadrul articolului voi face referire la unele metrici folosite, cerinţe Non-funcţionale pe care le voi folosi ca exemple.

Securitatea a devenit din ce în ce mai importantă în dezvoltarea aplicaţiilor mobile datorită informaţiilor sensibile/confidenţiale de pe telefoanele noastre inteligente. Toate aşteptările şi estimările privind utilizarea sunt depăşite an după an de potopul de utilizatori ai telefoanelor inteligente, în dezavantajul celor care folosesc laptopuri sau desktopuri. Şi cine poate să îi acuze? Dispozitivul ce poate fi ţinut în mână a devenit „portmoneul” erei moderne, plin cu date personale (poze, filme, note) şi date confidenţiale (de sănătate, medicale, jurnale, permise sau cupoane).

Deşi multe aspecte ale evoluţiei omului sunt controversate, un lucru este unanim acceptat de către antropologi: Ne mişcăm (Brain Rules, John Medina; 2008). Pe parcursul a sute de mii de ani, de la Homo Habilis la Homo Erectus şi, ulterior, Homo Sapiens, creierul s-a dezvoltat parcurgând distanţe „între 10 şi 20 km pe zi pentru bărbaţi şi cam jumătate în cazul femeilor”, afirma antropologul Richard Whrangham.

Publicat în Numărul 10 Citeşte mai mult

Actualul articol este adresat în principal managerilor și directorilor companiilor de software și descrie abordările, factorii și premisele necesare a fi luate în considerare atunci când se dorește implementarea în organizație a unui proces de măsurare a indicatorilor de performanță. Ideile și recomandările menționate în articol sunt extrase din experiența și practicile unei companii IT al cărei focus este îmbunătățirea continuă.

Publicat în Numărul 9 Citeşte mai mult

Într-un mediu de afaceri din ce în ce mai agile, cu tot mai multe companii care concurează pentru aceeaşi cotă de piaţă, posibilitatea de a dezvolta aplicaţii cu multe funcţionalităţi “out of the box”, Liferay este un framework cel puţin interesant. Acest articol analizează probleme arhitecturale care trebuie adresate la începutul proiectului pentru a obţine un produs flexibil fără ajustări majore ulterioare.

Publicat în Numărul 8 Citeşte mai mult

R.A.D. sau Rapid Application Development este un numitor comun în ziua de azi atunci când vorbim despre metodologii de development. Pe scurt, această metodologie presupune adunarea de cerințe funcționale și non-funcționale prin workshop-uri sau metode de comunicare cât mai rapide, prototipizare și reutilizabilitatea componentelor implementate.

Conform definiției, flexibilitatea reprezintă capacitatea unui sistem de a se adapta la diferite medii și situații pentru a face față schimbărilor ce apar în politicile și regulile aferente mediului de afaceri. În ziua de azi regăsim acest atribut de calitate în orice business și din acest motiv îi este foarte probabilă prezența și în cerințele clientilor pentru proiectul ce urmeaza a fi dezvoltat.

Publicat în Numărul 6 Citeşte mai mult

Nu există o modalitate mai bună de a descrie chintesența mentalității agile decât pornind de la principiile Manifestului pentru dezvoltare agilă de software: „Noi scoatem la iveală modalități mai bune de dezvoltare software prin experiență proprie și ajutându-i pe ceilalți. Prin această activitate am ajuns să apreciem: • Indivizii şi interacţiunea înaintea proceselor şi tool-urilor,
• Software-ul funcţional înaintea documentaţiei vaste,
• Colaborarea cu clientul înaintea negocierii contractuale,
• Receptivitatea la schimbare înaintea urmăririi unui plan.

Publicat în Numărul 5 Citeşte mai mult