Valeria Chiriac

Sintagma cultură organizațională este din ce în ce mai vehiculată în sfera ocupațiilor noastre. De ce? Pentru că dă formă organizației pe care vrei să o construiești sau în care lucrezi. Cultură organizațională sau altfel spus “ cum facem lucrurile să meargă în organizația noastră” influențează în mod negativ sau pozitiv comportamentele angajaților. De cele mai multe ori, angajații sau cei care își doresc să facă parte din organizații precum Google sau Apple, sunt loiali lor. Dacă vorbim din perspectiva culturii organizaționale - oamenii care împărtășesc aceleași valori, idei, tradiții pe care firma vrea să le promoveze, ei devin devotați acesteia.

Citeşte mai mult

În momentul angajării, cauți oameni conform unei fișe a postului - abilități tehnice, experiență în domeniu și poate-poate soft skills că doar e nevoie să colaboreze, comunice și să facă parte dintr-o echipă. Sună bine, nu-i așa? Dar ce te faci când ai adunat 5-7 oameni într-o echipă și pe lângă abilitățile lor tehnice și un pic de experiență, nu știi nimic despre ei.

Subiectul articolului de față se referă la o nouă perspectivă Agile, numită - SAFe. Termenul de SAFe (the Scaled Agile Framework) a fost introdus în anul 2011 de către Dean Leffingwell - autor în domeniul software și antreprenor. Scopul acestei noi metodologii este de a lua cele mai bune practici din Lean, Kanban, Scrum și XP și de a le aplica la nivel de echipă, program, soluții mari și portofoliu. Altfel spus, vorbim despre o flexibilitate necesară echipelor și organizațiilor cu mai mult de 250 de angajați. SAFe-ul ajută organizația să dezvolte în mod eficient soluții software, păstrând în același timp un proces centralizat de luare a deciziilor care este necesar la nivel de companie. Din punct de vedere al eficienței în afacere, implementarea acestei metodologii, aduce cu sine rezultate uimitoare.

Termenul controversat de Servant Leader (Liderul ca slujitor) cuprinde o filosofie întreagă. Fondatorul acestuia, Robert K. Greenleaf, după zeci de ani de studii în management, dezvoltare și educație, a ajuns la concluzia că leadershipul tradițional, în special în instituțiile din State, nu satisface nevoile și că o altă abordare ar putea contribui la creșterea productivității și eficienței. Într-o altă ordine de idei, el s-a concentrat pe răspunsul la întrebarea: “Persoanele îndrumate de către un servant leader devin mai înțelepte, mai autonome, ba mai mult – crește șansa ca aceștia să devină servant leaderi? ” Când liderul unei organizații își schimbă perspectiva de a conduce cu cea de a servi, atât organizația cât și angajații acesteia au de câștigat. În timp ce angajații își dezvoltă anumite abilități și își satisfac nevoia de afirmare, organizația crește, pentru că aceștia devin devotați și implicați în îndeplinirea scopului acelei entități.

Citeşte mai mult

În secolul vitezei și al multitaskingului, ne trezim că suntem implicați în mii de activități, fără să mai medităm la valoarea lor sau la adaosul adus pentru noi. Cu toate acestea, e în vogă să mergem cu toții în aceeași direcție a creșterii randamentului și productivității (deși eu îi spun “pseudo-productivitate”). Oare această abordare e cea mai bună? Vă ajută să vă atingeți obiectivele setate pentru un an, cinci sau zece?

Citeşte mai mult