ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 143
Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 19
Abonament PDF

Externalizarea dezvoltării software. Cum vă puteți proteja proprietatea intelectuală?

Claudia Jelea
Avocat & Consilier in domeniul marcilor
@IP Boutique



MANAGEMENT


Atunci când vorbim despre externalizarea procesului de dezvoltare a unui program/aplicație software de către o companie (Client) către un dezvoltator software (Dezvoltator) - relație de outsourcing -, unul dintre cele mai mari riscuri juridice este legat de proprietatea intelectuală (IP). IP înseamnă drepturi de autor, mărci, desene industriale, brevete, secrete de comerț, know-how, schițe, etc. și poate îmbrăca cele mai diverse forme (baze de date, coduri-sursă, logo, interfața grafică, notițele dintr-o agendă, etc.).

O astfel de relație de outsourcing presupune ca Dezvoltatorul să creeze programul/aplicația software în mod personalizat, pe baza instrucțiunilor și cerințelor Clientului, adaptată nevoilor acestuia; iar Clientul, la rândul său, să achite o suma de bani pentru serviciile pe care i le-a prestat Dezvoltatorul.

Fără a-și propune să fie exhaustiv, articolul de față abordează, în principal, perspectiva Clientului și modul în care acesta se poate asigura că drepturile de IP rămân ale sale în contextul outsourcing-ului către Dezvoltator. Așadar, când decideți să externalizați, vă recomand să urmați câțiva pași:

1. Inventar al IP-ului deja existent

Primul pas este să identificați ce elemente de IP dețineți, în ce mod sunt protejate și care dintre ele trebuie dezvăluite pentru scopurile outsourcing-ului (dacă nu este necesar, IP-ul nu ar trebui dezvăluit). Apoi, să verificați dacă contractele pe care le-ați încheiat cu alte persoane (și care vizează atât IP licențiat/cedat de Client către terți, cât și IP licențiat/cedat Clientului de către terți) vă interzic să dezvăluiți sau să permiteți utilizarea IP-ului de către Dezvoltator, fără permisiunea celuilalt partener contractual.

2. Ați identificat Dezvoltatorul potrivit?

După ce ați ales Dezvoltatorul și i-ați verificat reputația, ar trebui să aflați dacă are resursele și capacitățile corespunzătoare pentru a va proteja IP-ul împotriva utilizării neautorizate, pierderii sau furtului.

În plus, poate fi util să aflați care este cadrul legal aplicabil IP din țara Dezvoltatorului și să identificați măsurile pe care sunteți dispuți să le luați în cazul în care înțelegerea de outsourcing se deteriorează sau eșuează. Pregătiți un exit strategy.

3. Clauze-cheie într-un contract de outsourcing

Un contract prin care se stabilesc pe larg termenii relației de outsourcing poate avea un volum foarte mare și poate fi deseori greu de urmărit. Pentru a proteja drepturile IP, puteți avea în vedere câteva principii relativ simple și ușor de reținut:

  • Insistați ca legea aplicabilă contractului să fie legea română (dacă legea aplicabilă este o lege străină, atunci recomandarile din acest articol ar putea fi neaplicabile din punctul de vedere al acelei legi).
  • Este necesară o clauză privind confidențialitatea IP, a informațiilor furnizate de Client, a proceselor interne de lucru, a componentelor programului/aplicației software, etc. (bineînțeles, în cazul în care nu s-a încheiat deja un contract de confidențialitate - în engleză Non-Disclosure Agreement - NDA).
  • Asigurați-vă că dețineți toate drepturile de IP asupra programului/aplicației software creat(e) de către Dezvoltator pe durata relației de outsourcing. De ce? Pentru ca, la finalul relației contractuale sau chiar în timpul acesteia, să puteți exploata acest IP și chiar să îl furnizați altui dezvoltator, dacă preferați.
  • Contractul trebuie să specifice, cu detalii, modul în care Dezvoltatorul va proteja IP-ul: cine va avea acces și în ce condiții, faptul că Dezvoltatorul va păstra toate versiunile programului/aplicației software (de exemplu, in Apache Subversion - SVN) și nu va șterge codul sau datele de care nu mai are nevoie, etc. .
  • Dezvoltatorul ar trebui să despăgubească Clientul în cazul în care încalcă drepturile de IP ale terților atunci când dezvoltă programul/aplicația software comandat(a) de Client, etc. .

4. Ce se întâmplă în lipsa unui contract scris de outsourcing?

În mod obișnuit, în baza legislației privind dreptul de autor, un program/aplicație software creat(ă) de către Dezvoltator la comanda Clientului, în baza unei relații de outsourcing, este considerat operă la comandă.

Privind opera la comandă, legislația aplicabilă în România prevede că drepturile aparțin autorului (persoana fizică care creează opera - în cazul de față, programatorul care dezvoltă programul software) - în cazul în care contractul nu prevede altceva. Însă, potrivit aceleiași legislații, angajatorul va deține drepturile patrimoniale de autor asupra programelor create de programatorul-angajat în timpul exercitării atribuțiilor sale de serviciu (cu excepția cazului în care contractul încheiat între angajat și angajatorul său nu prevede altceva).

Totuși, este posibil ca legislațiile aplicabile în alte state să prevadă ca drepturile de autor asupra unui program software-opera la comandă aparțin celui care l-a comandat (adică Clientului).

De aceea, lipsa unui contract scris prin care să se delimiteze clar drepturile și obligațiile Clientului și ale Dezvoltatorului, poate duce la confuzie, în special dacă intervin și alte elemente (cum ar fi: naționalitatea străină a uneia dintre părți - aspect ce duce la un posibil conflict de legi aplicabile, existența altor acorduri comerciale încheiate între cele două părți privind alte proiecte, etc.).

Claritatea asupra drepturilor de IP este relevantă mai ales în contextul în care Clientul intenționează să folosească unele componente ale programului software și pentru alte proiecte sau când va dori să-l vândă (cumpărătorul va cere să-i garantați că dețineți în mod legitim ceea ce vindeți).

Note de final

Multor companii le e teamă că dacă vor apela la un Dezvoltator, acesta ori va folosi programul software nou-creat, pretinzând că îi aparține, ori va folosi know-how-ul la care a avut acces, în favoarea următorului client.

Pentru a evita asemenea riscuri, este in interesul ambelor părți să încheie un contract bine redactat privind modul în care funcționează externalizarea dezvoltării software. Doar abordând toate aspectele de la început, Clientul și Dezvoltatorul pot pune bazele unui proiect de succes și a unui parteneriat de durată. De asemenea, nu trebuie pierdută din vedere protecția Clientului față de riscul ca proprii săi angajați să-i prejudicieze drepturile de IP (aceștia au acces la codul-sursă pe care l-au creat și la informatii valoroase din interiorul companiei). Și în acest caz, un contract de confidențialitate între angajat și angajator ar trebui să fie un mijloc eficient de protecție.

Despre autoare:

Claudia Jelea este avocat specializat pe aspecte ce implică mediul online, comerțul electronic și IT&C, mărcile, drepturile de autor și protecția datelor cu caracter personal. Membră a Baroului București și a Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială.

LinkedIn & Twitter: claudiajelea | www.jlaw.ro | Facebook: IPBoutique.Legal

www.avocatnet.ro/claudia_jelea

Conferință

NUMĂRUL 142 - Robotics & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO