ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 19
Abonament PDF

Externalizarea dezvoltării software. Cum vă puteți proteja proprietatea intelectuală?

Claudia Jelea
Avocat & Consilier in domeniul marcilor
@IP Boutique
MANAGEMENT


Atunci când vorbim despre externalizarea procesului de dezvoltare a unui program/aplicație software de către o companie (Client) către un dezvoltator software (Dezvoltator) - relație de outsourcing -, unul dintre cele mai mari riscuri juridice este legat de proprietatea intelectuală (IP). IP înseamnă drepturi de autor, mărci, desene industriale, brevete, secrete de comerț, know-how, schițe, etc. și poate îmbrăca cele mai diverse forme (baze de date, coduri-sursă, logo, interfața grafică, notițele dintr-o agendă, etc.).

O astfel de relație de outsourcing presupune ca Dezvoltatorul să creeze programul/aplicația software în mod personalizat, pe baza instrucțiunilor și cerințelor Clientului, adaptată nevoilor acestuia; iar Clientul, la rândul său, să achite o suma de bani pentru serviciile pe care i le-a prestat Dezvoltatorul.

Fără a-și propune să fie exhaustiv, articolul de față abordează, în principal, perspectiva Clientului și modul în care acesta se poate asigura că drepturile de IP rămân ale sale în contextul outsourcing-ului către Dezvoltator. Așadar, când decideți să externalizați, vă recomand să urmați câțiva pași:

1. Inventar al IP-ului deja existent

Primul pas este să identificați ce elemente de IP dețineți, în ce mod sunt protejate și care dintre ele trebuie dezvăluite pentru scopurile outsourcing-ului (dacă nu este necesar, IP-ul nu ar trebui dezvăluit). Apoi, să verificați dacă contractele pe care le-ați încheiat cu alte persoane (și care vizează atât IP licențiat/cedat de Client către terți, cât și IP licențiat/cedat Clientului de către terți) vă interzic să dezvăluiți sau să permiteți utilizarea IP-ului de către Dezvoltator, fără permisiunea celuilalt partener contractual.

2. Ați identificat Dezvoltatorul potrivit?

După ce ați ales Dezvoltatorul și i-ați verificat reputația, ar trebui să aflați dacă are resursele și capacitățile corespunzătoare pentru a va proteja IP-ul împotriva utilizării neautorizate, pierderii sau furtului.

În plus, poate fi util să aflați care este cadrul legal aplicabil IP din țara Dezvoltatorului și să identificați măsurile pe care sunteți dispuți să le luați în cazul în care înțelegerea de outsourcing se deteriorează sau eșuează. Pregătiți un exit strategy.

3. Clauze-cheie într-un contract de outsourcing

Un contract prin care se stabilesc pe larg termenii relației de outsourcing poate avea un volum foarte mare și poate fi deseori greu de urmărit. Pentru a proteja drepturile IP, puteți avea în vedere câteva principii relativ simple și ușor de reținut:

  • Insistați ca legea aplicabilă contractului să fie legea română (dacă legea aplicabilă este o lege străină, atunci recomandarile din acest articol ar putea fi neaplicabile din punctul de vedere al acelei legi).
  • Este necesară o clauză privind confidențialitatea IP, a informațiilor furnizate de Client, a proceselor interne de lucru, a componentelor programului/aplicației software, etc. (bineînțeles, în cazul în care nu s-a încheiat deja un contract de confidențialitate - în engleză Non-Disclosure Agreement - NDA).
  • Asigurați-vă că dețineți toate drepturile de IP asupra programului/aplicației software creat(e) de către Dezvoltator pe durata relației de outsourcing. De ce? Pentru ca, la finalul relației contractuale sau chiar în timpul acesteia, să puteți exploata acest IP și chiar să îl furnizați altui dezvoltator, dacă preferați.
  • Contractul trebuie să specifice, cu detalii, modul în care Dezvoltatorul va proteja IP-ul: cine va avea acces și în ce condiții, faptul că Dezvoltatorul va păstra toate versiunile programului/aplicației software (de exemplu, in Apache Subversion - SVN) și nu va șterge codul sau datele de care nu mai are nevoie, etc. .
  • Dezvoltatorul ar trebui să despăgubească Clientul în cazul în care încalcă drepturile de IP ale terților atunci când dezvoltă programul/aplicația software comandat(a) de Client, etc. .

4. Ce se întâmplă în lipsa unui contract scris de outsourcing?

În mod obișnuit, în baza legislației privind dreptul de autor, un program/aplicație software creat(ă) de către Dezvoltator la comanda Clientului, în baza unei relații de outsourcing, este considerat operă la comandă.

Privind opera la comandă, legislația aplicabilă în România prevede că drepturile aparțin autorului (persoana fizică care creează opera - în cazul de față, programatorul care dezvoltă programul software) - în cazul în care contractul nu prevede altceva. Însă, potrivit aceleiași legislații, angajatorul va deține drepturile patrimoniale de autor asupra programelor create de programatorul-angajat în timpul exercitării atribuțiilor sale de serviciu (cu excepția cazului în care contractul încheiat între angajat și angajatorul său nu prevede altceva).

Totuși, este posibil ca legislațiile aplicabile în alte state să prevadă ca drepturile de autor asupra unui program software-opera la comandă aparțin celui care l-a comandat (adică Clientului).

De aceea, lipsa unui contract scris prin care să se delimiteze clar drepturile și obligațiile Clientului și ale Dezvoltatorului, poate duce la confuzie, în special dacă intervin și alte elemente (cum ar fi: naționalitatea străină a uneia dintre părți - aspect ce duce la un posibil conflict de legi aplicabile, existența altor acorduri comerciale încheiate între cele două părți privind alte proiecte, etc.).

Claritatea asupra drepturilor de IP este relevantă mai ales în contextul în care Clientul intenționează să folosească unele componente ale programului software și pentru alte proiecte sau când va dori să-l vândă (cumpărătorul va cere să-i garantați că dețineți în mod legitim ceea ce vindeți).

Note de final

Multor companii le e teamă că dacă vor apela la un Dezvoltator, acesta ori va folosi programul software nou-creat, pretinzând că îi aparține, ori va folosi know-how-ul la care a avut acces, în favoarea următorului client.

Pentru a evita asemenea riscuri, este in interesul ambelor părți să încheie un contract bine redactat privind modul în care funcționează externalizarea dezvoltării software. Doar abordând toate aspectele de la început, Clientul și Dezvoltatorul pot pune bazele unui proiect de succes și a unui parteneriat de durată. De asemenea, nu trebuie pierdută din vedere protecția Clientului față de riscul ca proprii săi angajați să-i prejudicieze drepturile de IP (aceștia au acces la codul-sursă pe care l-au creat și la informatii valoroase din interiorul companiei). Și în acest caz, un contract de confidențialitate între angajat și angajator ar trebui să fie un mijloc eficient de protecție.

Despre autoare:

Claudia Jelea este avocat specializat pe aspecte ce implică mediul online, comerțul electronic și IT&C, mărcile, drepturile de autor și protecția datelor cu caracter personal. Membră a Baroului București și a Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială.

LinkedIn & Twitter: claudiajelea | www.jlaw.ro | Facebook: IPBoutique.Legal

www.avocatnet.ro/claudia_jelea

LANSAREA NUMĂRULUI 87

Prezentări articole și
Panel: Project management

Marți, 24 Septembrie, ora 18:00
Impact Hub, București

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Conferință

Sponsori

  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • UIPatj
  • MetroSystems
  • Globant
  • Colors in projects