ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 149
Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 15
Abonament PDF

Empatia – noua competenţă

Antonia Onaca
de aproape 10 ani trainer, psiholog, consultant sub formă de antreprenor, intraprenor și antreprenor din nou



DIVERSE


În prezent în psihologie există trei conceptualizări diferite ale conceptului de empatie:

1. Învățarea conștientizării stărilor interioare ale unei alte persoane, gândurilor, percepțiilor și motivelor. Semnificația proceselor cognitive este mare și datorită acestora o persoana este capabilă să perceapă, recunoască și până la un anumit nivel să anticipeze stările celor din jur. În acest context se discută și de acuratețea empatiei.

2. Empatia este o reacție afectivă față de o altă persoană, o "armonizare" a stării emoționale interne la starea unei alte persoane. Focusul în această situație este pe procesul de empatie și nu pe rezultatul acesteia.

3. Empatia este o combinație de mecanisme cognitive și emoționale unde procesele cognitive mediază activarea emoțională. Interpretarea unei anumite situații declanșează o reacție emoțională caracterizată prin acceptarea perspectivei celeilalte persoane. Din aceasta perspectivă, empatia este înțelegerea non-egocentrică a celorlalți coordonată de emoții.

Empatia este prezentată alături de altruism și afiliere și este printre principiile de bază ale comportamentului pro-social dar este diferită de milă sau simpatie (care pot apărea ca și sub-concepte)

(sursa: Alina Cogiel, PhD., Psychology Department, University of Ostrava)

Empatia este definită ca fiind capacitatea de a sta în papucii altcuiva. Aceasta este definiţia pe care o folosim cu toţii. Specialiştii în domeniu definesc empatia cam la fel, poate prezentând mai multe faţete.

De ce scriu despre empatie? În primul rând pentru că este un cuvânt tot mai des întalnit. Nu este un cuvânt nou dar în prezent are foarte multă acoperire în mediul de presă de business. Acum empatia este considerată acea calitate de care trebuie să se țină cont în mediul profesional. Sunt de acord cu aceasta şi probabil mulţi alţii sunt de acord, dar nu pentru că e la modă, ci pentru un aspect pur obiectiv și utilitar.

Empatia, atunci când este prezentă, ne ajută sa interacţionăm cu cei din jurul nostru în feluri mult mai relevante, indiferent că vorbim de colegi, subalterni, clienţi, etc. .

Voi încerca să ofer o aplicabilitate foarte specifică empatiei în aşa fel încât să nu simţim că e doar o filozofie draguţă şi în prezent cool. Voi analiza modul cum se aplică ea în dezvoltarea de produse sau servicii.

Empatia ne permite să construim produse sau servicii care să fie mulate pe nevoile beneficiarilor lor. Am auzit de foarte multe ori formulări de genul "adaptat la nevoi" şi probabil știm cu toții ce înseamnă aceasta.

Empatia reuşeşte să ne conducă spre o perspectivă nuanţată şi foarte fină a nevoilor beneficiarilor noştri. Cum face acest lucru? Haideţi sa intrăm în nuanţele definirii empatiei. Descoperind acele nuanţe vom înţelege cum funcţionează dar şi cum putem să dezvoltăm empatia mai departe de trăsătură.

Nu voi intra în detalii, deşi dacă va trezesc curiozitatea cu acest articol vă recomand să vă documentaţi în detaliu despre acest proces (youtube: the empathic civilization; baza de date: Center for Building a Culture of Empathy).

În primul rând majoritatea celor specializaţi în empatie spun că aceasta este un proces şi nu o stare. Dacă veţi intra în documentare veţi afla că are o componentă genetică şi una de mediu. Aceasta înseamnă că ne naştem cu o predispoziţie mai mare sau mai mică spre empatie însă aceasta poate fi extinsă sau restrânsă în funcţie de factori contextuali. De asemenea veţi afla că ea apare exprimată de la vârste foarte fragede şi că problemele legate de empatie se văd în autism si sociopatie.

Empatia în componentele sale (această clasificare este regăsită în majoritatea definiţiilor, deşi cu alte etichete) presupune:

Pare foarte logică aceasta definire ale componentelor conceptului de empatie însă nu ne spune exact ce şi cum. Haideţi să vedem ce înseamnă în acest context cuvântul "capacitate".

Autoempatia se referă la a avea nivelul de introspecţie necesar în aşa fel încât să putem să identificăm foarte clar ce simţim şi de ce simţim acel lucru. Empatia în oglindă este foarte strâns legată de componente neuropsihologice însă ea presupune cât de "infectabili" suntem de stările celor din jur. Empatia cognitivă presupune să avem suficiente cunoştinţe despre sistemul de operare uman încât să putem sa analizăm procesele într-un mod detaşat de propria noastră stare doar luând în considerare algoritmii prezenţi în cealaltă persoană. Acţiunea empatică presupune că după ce am înţeles mecanismul, să putem identifica acea acţiune asupra acestuia care poate produce modificările dorite în sistemul specific al celorlalţi.

În concluzie, empatia, fie că este orientată înspre noi, spre altcineva sau spre grupuri de oameni presupune o cunoaştere a "stării". Starea este cum ne simţim adică emoţii dar presupune si înţelegerea felului în care se formează acele emoţii şi cum se exprimă acele emoţii precum şi relaţia acestora cu comportamentele. Voi simplifica foarte mult psihologia dar pe scurt:

Emoţiile sunt shortcut-uri care ne semnalizează ceva (pozitiv sau negativ). Ele vin ca urmare a unei interpretări/procesări a unui context sau situaţii în funcţie de sistemul nostru de procesare intern. Putem spune că emoţiile sunt consecinţe ale unei interpretări. Mai putem spune şi că emoţiile sunt mai nuanţate decât mă simt bine/rău.

Reacţiile comportamentale (ceea ce fac) precum şi alte reacţii sunt şi ele consecinţe ale felului în care interpretez realitatea.

Putem concluziona atunci că a "practica empatia" presupune să identificăm ce simte si ce face cineva în relaţie cu motivul pentru care simte şi face acel ceva. Mai pe scurt a "practica empatia" presupune să înţelegem ce date au intrat şi cum au fost ele procesate/interpretate pentru a duce la rezultatul emoţia "x" sau comportamentul "y".

Cred că este deja evident cum ne ajută empatia în dezvoltarea de produse sau servicii.

Empatia:

  • Întelegem ce simte și face un utilizator ca urmare a interacţiunii cu un anumit produs sau serviciu.
  • Întelegem de ce simte şi face (prin înţelegerea algoritmului de interpretare a experienţei de interacţiune cu acel produs sau serviciu).

Astfel, dacă dorim ca utilizatorul nostru să simtă/facă un anumit lucru îi construim acel context care va fi interpretat în aşa fel încât să genereze consecinţele pe care le dorim ceea ce presupune ca vom cunoaşte îndeaproape alogoritmul lui de procesare/interpretare.

Dacă vrem ca el să simtă/facă un anumit lucru într-un anumit fel și într-un anumit context, în primul rând cunoaştem algoritmul şi apoi încercăm să îl modificăm.

În consecinţă, a folosi procesul empatic presupune să cunoştem algoritmul de procesare al fiecărui individ pentru că atunci vom avea un insight în ce output generează şi cum putem să schimbăm algoritmul pentru a genera un nou output.

Singura menţiune pe care doresc să o fac este că fiecare algoritm e personal şi de multe ori nu este unul raţional. Putem să credem că oamenii ar trebui să gândească sau să simtă sau să se comporte într-un anumit fel pentru ca aşa este logic dar aceasta nu înseamnă că aşa se va întâmpla.

Aplicând empatia nu căutam ca un algoritm să fie logic ci pur şi simplu încercăm să identificăm care este algoritmul. Făcând acest lucru putem să construim produse/servicii, să interacţionăm cu cei din jur, să exersăm leadership sau să construim un sales pitch care creează acele emoţii sau comportamente pe care le aşteptăm.

LANSAREA NUMĂRULUI 150

Noile tehnologii SAP ABAP

Marți, 10 Decembrie, ora 18:00

sediul MHP - A Porsche Company

Facebook Meetup StreamEvent YouTube

NUMĂRUL 149 - Development with AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects