ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 147
Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 132
Abonament PDF

Digitalizarea societății românești pe trei mari direcții de acțiune

Mihai Talpoș
Cofondator @ Școala Informală de IT



DIVERSE

Revoluția digitală și schimbările tehnologice influențează societatea din ce în ce mai mult și în forme tot mai diverse. Pe de o parte, digitalizarea poate aduce tuturor țărilor multe oportunități economice și cunoaștere ori, la nivelul fiecărui individ, informație de ultimă oră, care, în alte condiții, ar fi fost mult mai dificil de accesat. Pe de altă parte, însă, noile tehnologii pot genera și diverse forme de inegalitate socială (de exemplu, variații dramatice în ceea ce privește nivelul de alfabetizare digitală a diverselor pături sociale) sau chiar decalaje digitale consistente între țări privind accesul la Internet și la tehnica de calcul modernă.

Din astfel de rațiuni, orice stat care dorește să se digitalizeze ar trebui să își fixeze unele repere concrete și logic determinate, care să stea la baza planului strategic de digitalizare al țării. Cu raportare la situația României, digitalizarea țării ar trebui să fie un proces bazat pe educație tehnologică și pe o colaborare a mai multor paliere de acțiune ce țin de cetățeni, instituții publice și mediul de afaceri. Dacă vreunul dintre aceste segmente nu va ține pasul cu celelalte în procesul de digitalizare, rezultatul va fi unul generator de ineficiență și frustrare.

În ceea ce privește nivelul de alfabetizare al cetățenilor României, realitățile recent sondate de Comisia Europeană arată că țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare: doar 28% dintre români având competențe digitale de bază. Dacă la acest lucru adăugăm și că 75% din consumul de Internet pe care românii îl au, anual, este folosit pentru scopuri care nu aduc plus valoare, ci doar pentru socializare virtuală, putem conchide că nevoia de educație privitoare la digitalizare este enormă în România, trebuind să devină o prioritate pentru conducerea țării.

Referitor la palierul digitalizării instituțiilor publice, studii recente efectuate de către Alianța Națională pentru Digitalizarea Instituțiilor Publice (ANDIP) din România (consorțiu inițiat prin implicarea unor instituţii prestigioase din mediul privat, ca Școala Informală de IT prin divizia B2B, Digital Stack, Banca Comercială Română, Cluj IT Cluster, InnovX-BCR, Hypermedia, APDETIC sau Centrul pentru Inovare Digitală DIH4Society) arată că peste 50% dintre autoritățile administrației publice locale din România nu dispun de dotări tehnice capabile să răspundă eficient nici măcar la provocările de securitate din spațiul cibernetic.

"Ultimii ani au fost esențiali pentru modernizarea și transformarea digitală în toate sectoarele de activitate, iar securitatea infrastructurii și a aplicațiilor digitale ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți. De altfel, securitatea echipamentelor și sistemelor de operare din sistemul public reprezintă o componentă cheie de securitate colectivă.", a declarat Ionuț Stanimir, Director de Marketing și Comunicare BCR.

Alte aspecte importante, relevate de cercetarea efectuată sub umbrela ANDIP, cu privire la gradul de securizare a sistemelor informatice din cadrul instituțiilor publice prezente la curs, sunt următoarele:

În ceea ce privește digitalizarea mediului de afaceri din România, în general, și a sectorului IMM, în special, statistici recente arată că doar 56% dintre IMM-urile din România dispun de website-uri comerciale [4]. Determinarea IMM-urilor de a investi în inovație și digitalizare este și ea doar relativă, aceleași statistici relevând faptul că doar 16,6% dintre IMM-urile românești au ponderi de peste 75% ale investițiilor dedicate inovării și digitalizării, în totalul investițiilor proprii.

Sectorul IMM din România pare să realizeze totuși că digitalizarea lor trebuie să fie un proces corelat cu cel legat de digitalizarea instituțiilor publice cu care interacționează, peste 51% dintre IMM-urile din țara noastră considerând că principalele necesități ale României în domeniul digitalizării țin de modernizarea și digitalizarea instituțiilor statului.

Prin Centrul de Inovare Digitală pentru Societate, partener ANDIP, atât IMM-urile din Regiunea de Nord-Vest, cât și instituții din sectorul administrației publice vor putea fi sprijinite în procesul lor de transformare digitală.

"Finanțarea obținută de către Centrul de Inovare Digitală pentru Societate va permite, practic, livrarea gratuită pentru beneficiari a unor servicii de consultanță pentru digitalizare / transformare digitală constând în principal, dar nu exclusiv, în: realizarea de audituri tehnice, elaborarea unor caiete de sarcini (specificații tehnice) pentru achiziții și investiții în digitalizare, realizarea de strategii și planuri pentru digitalizare, atragerea de finanțări. Estimăm că implementarea acestui proiect de anvergură va putea fi operaționalizată cu începere din această toamnă, totul depinzând de viteza cu care autoritățile românești vor putea asigura co-finanțarea proiectului", precizează Andrei Kelemen, CEO Cluj IT Cluster.

Bibliografie

[1] Sursa: https://euronews.ro.

[2] Sursa: https://viacluj.tv/cand-va-avea-loc-cu-adevarat-digitalizarea-institutiilor-publice-din-romania/

[3] Sursa: https://stiriletransilvaniei.ro/2023/05/04/analiza-andip-peste-50-dintre-autoritatile-administratiei-publice-locale-din-romania-nu-dispun-de-dotari-tehnice-capabile-sa-raspunda-eficient-la-provocarile-din-spatiul-cibernetic/

[4] https://cnipmmr.ro/

Conferință TSM

NUMĂRUL 147 - Automotive

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects