ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 147
Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 92
Abonament PDF

Tehnologie pentru trup, minte și … suflet?

Mihai Talpoș
Cofondator @ Școala Informală de IT



DIVERSE

Renumitul psiholog de origine rusă Peter D. Ouspensky spunea, în cadrul unei conferințe susținute la Londra, în anul 1934, că: "omul a inventat multe mașinării și a realizat repede că o mașinărie complicată presupune, uneori, ani întregi de studiu atent, înainte de a fi utilizată sau controlată. Cu toate acestea, omul nu reușește să aplice această înțelegere și asupra sa, deși el însuși reprezintă o mașinărie mult mai complicată decât oricare dintre mașinăriile pe care le-a inventat până acum" [1]. Așadar, dacă omul ar învesti aceeași atenție și migală în cercetarea propriilor mecanisme sufletești, ca aceea pe care o dedică domeniului tehnologic, șansa ființei umane de a se cunoaște mai bine și de a-și conștientiza propria unicitate ar fi mult mai ridicată.

Același psiholog susținea în cartea sa, Psihologia evoluției posibile a omului, că evoluția însăși (a omului) este condiționată de cunoașterea de sine. Deja tehnologii moderne avansate ne ajută să înțelegem mult mai bine cum funcționează organismul uman, găsindu-și o aplicabilitate deosebită în medicină și contribuind la lupta constantă a omului împotriva unor boli dintre cele mai grave. Există, de asemenea, numeroase tehnologii menite să reducă sau să suplinească efortul fizic al omului, necesar în agricultură sau în diverse industrii constructoare. Prin urmare, în zilele noastre, tehnologia ajunge astfel să prelungească vieți sau chiar să le salveze.

Numai că oamenii sunt ființe "pluridimensionale", pentru care protejarea, îngrijirea și tratarea trupului nu sunt suficiente. În trupul ajutat și tratat de tehnologie funcționează o minte și sălășluiește un suflet. De aceea, starea de bine sau de confort psihic și fizic survine doar într-o "zonă de compromis", a coeziunii între cele trei dimensiuni fundamentale ale ființei umane: trup, minte și suflet. Luând notă de permanentele căutări ce vizează starea de bine a omului, psihologul german William Stern lansa, încă din anul 1903, termenul de "psihotehnologie" pentru a desemna ansamblul tehnologiilor psihologice menite să îmbunătățească viața oamenilor prin modificarea unor comportamente și acțiuni ale acestora. Cu toate că oficializarea ca domeniu științific a psihotehnologiei este relativ recentă, folosirea metodelor de influență asupra conștiinței fie cu scopul de a însănătoși, fie cu scopul de a manipula, este practicată conștient sau inconștient de-a lungul evoluției umanității. Ajunsă în zilele noastre, umanitatea se confruntă cu o situație inedită: viața omului se împletește în aproape toate nivelele sale de manifestare cu sfera tehnologiei. În acest context particular, stabilirea echilibrului dintre minte, suflet și trup devine din ce în ce mai problematică. Nu întâmplător, peste 90% dintre oameni (conform psihologilor) trăiesc complet diferit față de modul în care și-ar dori să trăiască, cu sau fără apel la tehnologie. De aici, apelul din ce în ce mai frecvent al omului modern de a valorifica avantajele pe care le oferă tehnicile psihotehnologiei.

Explozia tehnologică la care asistăm se manifestă în paralel cu o accentuare a reconsiderării întregului ansamblu de principii morale, până nu demult general valabile, în favoarea învestirii cu valoare de absolut a propriei judecăți personale. Ca atare, totul devine contestabil: moralitatea este eminamente relativă; nu există bine sau rău absolut, iar respectarea de reguli este o chestiune ce ține mai degrabă de acordul cu opiniile personale, individuale și nu cu binele unei societăți percepute în ansamblul ei. Pe fondul unei exacerbări individualiste încurajate și promovate la toate palierele societății, principiile etice și cele ce țin de sfera spirituală, ajung să fie percepute ca nerelevante sau chiar opresive. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie noile generații, crescute sub semnul tehnologiei și care, din punct de vedere sociologic, reprezintă un caz unic în istorie. În ciuda faptului că aceste generații au beneficiat, prezumtiv, de cea mai bună educație posibilă în raport cu cele anterioare, sociologic examinate, acestea se confruntă, însă, cu o criză a dimensiunii morale și spirituale, cauzată și de contestarea tuturor regulilor.

Odată despovărați de principii și de repere, nevoia de a căuta niște cadre în funcție de care să-și ordoneze cât de cât viața se configurează la un nivel mai mult sau mai puțin conștient. Conform părerii reputatului psiholog canadian Jordan Peterson, "traiul sub semnul acestor contradicții îi face pe tineri să fie dezorientați și nesiguri, lipsiți de direcție în viață și văduviți de o serie de bogății existențiale despre care nici nu mai au ocazia să afle." [3] Excesiva expunere la interacțiunea cu tehnologia oferă, de cele mai multe ori, refugiul într-o altă realitate, în care nu trebuie să te confrunți cu propriul sine, atins de sentimentul derutei. Mulți dintre noi, tineri și bătrâni, recurgem la tehnologie, pentru a trăi experiența unui fals confort psihic. În acest sens, dintr-o expresie a frumuseții și superiorității gândirii umane, tehnologia se metamorfozează într-un instrument care îi răpește omului plăcerea de a gândi și de a problematiza.

Pe de altă parte, însă, este deja de notorietate faptul că adaptarea la tehnologie nu este la fel de facilă pentru toți oamenii. De aceea se ridică tot mai frecvent o întrebare legată de modul în care va "trata" societatea viitorului persoanele cu capacități reduse de a se adapta la noile tehnologii. Într-un astfel de context își face apariția "psihoteconomia", un subdomeniu al psihologiei, care studiază factorii ce influențează oboseala muncitorilor în timpul exercitării meseriei, dar și capacitatea unei persoane de a se adapta la noile tehnologii. Este un alt termen de care vom auzi din ce în ce mai des. Alegerea profesiilor pentru oamenii viitorului se va face așadar, din ce în ce mai des, cu apel la elemente de cunoaștere din sfera psihoteconomiei, iar acolo unde acestea nu vor fi suficiente pentru a face alegeri eficiente, va interveni - cel mai probabil - psihiatria socială. Sub influența procesului digitalizării, psihiatria socială poate să cunoască un "avânt" fără precedent, căci fără o formare și adaptare socială rapidă și eficientă a omului la realitățile noii societăți digitalizate, procesele ireversibile de deprofesionalizare forțată vor fi tot mai numeroase și mai deprimante pentru mari mase de oameni.

Umanitatea se află așadar într-o etapă extrem de interesantă a dezvoltării sale. Filozoful francez Jacques Ellul identifică, încă din anul 1954, în cadrul lucrării sale de căpătâi, intitulată "La Technique" nu mai puțin de cinci etape ale metamorfozei societății tehnologizate: automatismul, autodezvoltarea, monismul, universalismul respectiv autonomia [5]. Automatismul este etapa caracterizată de faptul că societatea se străduiește să elimine metodele ineficiente, rămânând una dominantă, care generează eficienţa maximă. Autodezvoltarea este etapa în care are loc generarea automată a unor inovaţii tehnologice. Monismul este caracterizat prin faptul că tehnologia nu este particularizată, ea devenind o realitate integratoare într-un sistem constituit ca o reţea. În universalism, atât din punct de vedere spaţial, prin globalizare, cât şi calitativ, realitatea vieţii este subordonată eficienţei tehnice manifestate în sistemul reticular, iar în etapa de autonomie, tehnologia ajunge să domine toate aspectele vieții. La această fază, în opinia autorului, nu se mai poate vorbi de un control al factorilor economici, sociali, politici sau religioşi asupra tehnologiei [5]. Deși nu putem indica cu foarte mare siguranță etapa în care societatea noastră a ajuns, putem lesne constata că vizionarul filozof francez avea dreptate. Ne îndreptăm, cu pași repezi, către o societate puternic tehnologizată, în care trebuie regândit rolul omului însuși în raport cu tehnologia.

Un lucru rămâne cert: există și vor exista domenii în care automatizarea nu va putea substitui creativitatea și sensibilitatea ființei umane. Aceste domenii țin de inteligența creativă (concepte, poezie, muzică, artă etc.), inteligența socială (negociere / influențare, îngrijire medicală) sau de producția de bunuri lucrate manual (agricultură; obiecte unicat: haine, sticlărie, olărit etc.). Nu în ultimul rând, între aceste domenii trebuie să includem și educația, confirmând spusele lui Bill Gates, care remarca faptul că: "tehnologia trebuie să rămână doar un instrument pus în slujba oamenilor. În ceea ce privește efortul de a face copiii să lucreze împreună și de a-i motiva, profesorul va rămâne pentru totdeauna cel mai important element" [6].

Dincolo de aceste certitudini, e foarte important să avem grijă ca multitudinea de beneficii oferite de către tehnologie să nu se transforme într-o serie de neajunsuri care să lezeze, în fapt, demnitatea ființei umane.

Bibliografie

[1] P. D. Ouspensky, The psychology of man's possible evolution, Random House Inc, New York, 1974, p. 11-12;

[2] S. N. Lazarev, Diagnosticarea karmei, Viața ca bătaia din aripi a fluturelui, Editura Stanpress, București, 2007, p. 67;

[3] Jordan B. Peterson, 12 reguli de viață. Un antidot la haosul din jurul nostru, Editura Trei, București, 2018, p. 19-20;

[4] Nick Ismail, 2017, Modern technology: advantages and disadvantages, Articol Internet, sursa: https://www.information-age.com/modern-technology-advantages-disadvantages-123465637/, accesată la 04.12.2019;

[5] Jacques Ellul, The Technological Society, Editura Alfred A. Knoph, New York, 1964;

[6] Rohan Caubey, How To Avoid The Negative Effects Of Technology On Life, Articol Internet, sursa: https://www.aha-now.com/negative-effects-of-technology/, accesată la 04.12.2019.

Conferință TSM

NUMĂRUL 147 - Automotive

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects