Actul privind inteligența artificială succede GDPR și EU Digital Services Act, fiind cea mai recentă contribuție în pachetul de reglementări privind spațiul digital în Uniunea Europeană. Scopul acestui regulament este protecția sănătății, a integrității și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, prin definirea unui cadru armonizat referitor la modul în care sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate, puse pe piață și utilizate. Reglementarea acestui domeniu vine în contextul în care Inteligența Artificială Generală suscită controverse, atrăgând critici dure și discursuri anti-progres. Dincolo de preferințele personale, un lucru este cert: Actul AI intră în vigoare după un plan etapizat, iar, în lipsa alinierii, companiile riscă amenzi administrative de până la 7% din cifra globală de afaceri, motiv suficient pentru a-i acorda atenția cuvenită.

În cadrul piețelor dinamice unde prețurile activelor variază și fiecare decizie contează, soluțiile tehnice de arbitraj promit o cale fină de a ajunge la echilibru. Cum funcționează? Ce provocări ridică? Și mai ales ce oportunități aduc? Explorăm mecanismele din spatele automatizării arbitrajului și al impactului lor real.

Publicat în Numărul 153 Citeşte mai mult

Într-o eră digitală în care informația curge într-un ritm amețitor, tehnologiile care combină căutarea eficientă cu generarea de conținut devin esențiale. Aceste soluții inovatoare ne ajută să navigăm mai eficient prin complexitatea datelor și să găsim rapid răspunsuri relevante la întrebările noastre. Odată cu popularizarea modelelor de limbaj de mari dimensiuni (LLM), căutările semantice au evoluat semnificativ, devenind un instrument valoros în procesul de informare. Din păcate, antrenarea unui LLM necesită resurse greu accesibile, iar situațiile în care căutarea trebuie să extragă rezultate precise și de actualitate sunt tot mai frecvente. În acest context, sistemele care integrează extragerea informațiilor cu generarea de conținut vin să acopere acest gol punând în valoare puterea căutărilor semantice pe date relevante.

Publicat în Numărul 153 Citeşte mai mult

Într-o lume în care inteligența artificială își face simțită prezența în tot mai multe arii profesionale, iar omul încearcă să o înțeleagă, să o modeleze și să îi pună în aplicare utilitatea, într-o lume în care chiar și meseria de BA (Business Analyst) este pusă uneori sub semnul întrebării, am încercat să ies din tiparele discuțiilor care converg spre a defini o nouă ocupație, cea de ‚prompt engineer’ și să caut câteva instrumente AI care să mă ajute să îmbunătățesc fie rezultatul, fie procesul din spatele unor activități din sfera analizei de business. Veți găsi în rândurile ce urmează un ghid sumar al acestora, cartografiat după ariile de utilizare: data analytics și reporting, integrare de date, analiză de text, descifrarea comportamentului uman sau facilitare de brainstorming. La final, voi explica de ce consider că împletirea utilizării AI cu mintea umană este, deocamdată, varianta câștigătoare.

În mod clar, trăim în era AI, fie că interacționăm cu boți inteligenți din ce în ce mai prezenți în interacțiunile noastre zilnice, fie că suntem consumatori de conținut generat de AI, sub formă de text, imagini sau chiar video-uri. În acest articol, vom discuta despre ML.net și despre rolul și modul de utilizare al acestuia în marele ecosistem .NET.

În cartea lor Essential: Cum echipele distribuite, AI generativă și schimbările globale creează un leadership uman-centric nou, Christie Smith și Kelly Monahan oferă o analiză cuprinzătoare a modului în care evoluțiile tehnologice rapide, schimbările demografice și transformările economice modelează locul de muncă modern și provocările leadershipului în acest context. Autorii susțin că, într-o eră în care automatizarea, inteligența artificială (AI) și globalizarea schimbă modul în care lucrăm, leadershipul trebuie să evolueze pentru a pune mai mult accent pe abilitățile umane, conectivitatea între angajați și adaptabilitatea organizațională.

Transformarea digitală rapidă a companiilor și instituțiilor a determinat o reevaluare a strategiilor de securitate cibernetică. Pe măsură ce organizațiile migrează către medii cloud, adoptă munca la distanță și integrează dispozitive IoT, modelele tradiționale de securitate nu mai sunt suficiente. Aceste modele mai vechi presupuneau existența unui perimetru securizat, având încredere în utilizatorii și sistemele interne, concentrându-se în principal pe amenințările externe. Totuși, amenințările cibernetice moderne au devenit mult mai avansate, iar această abordare nu mai reușește să protejeze împotriva atacurilor care reușesc să ocolească mecanismele tradiționale de apărare a perimetrului.

Publicat în Numărul 153 Citeşte mai mult

Cu ocazia împlinirii a 13 ani de activitate, am dezbătut condiția programatorului în anul 2025, dar și teme precum inovația, start-upurile și educația. Participanții la dezbatere au fost:

• Dan Suciu - Prodecan @ Matematică și Informatică, UBB,

• Doru Șupeală - Managing Partner @ Hacking Work.

Publicat în Numărul 153 Citeşte mai mult

Dacă m-ar fi întrebat cineva în 2012 cât va dura revista TSM, cu siguranță, nu i-aș fi răspuns că va avea o durată de peste zece ani. Totul a pornit ca un proiect personal finanțat din fonduri proprii. O ambiție personală de dragul tehnologiei în condițiile în care la acea vreme nu erau prea multe meetupuri, iar conferințele erau la noi de abia la început. Ideea în sine nu era neapărat nemaivăzută. Poate că mulți dintre voi vă mai amintiți de revistele PC Report. Când eram în liceu îmi făcea o deosebită plăcere să le citesc. Recunosc că la formarea mea ca programator au contribuit și manualele albastre semnate de doamna Doina Rancea care mi-a fost și profesoară de informatică. Ideea de a realiza o revistă în limba română existase cu câțiva ani înainte, dar așa cum se întâmplă de obicei, programatorii sunt oameni care nu prea au timp liber. A trebuit să se creeze contextul favorabil în care ideea de a avea o revistă, un produs propriu, să aibă valoare.

Publicat în Numărul 152 Citeşte mai mult

Întotdeauna am fost curios să înțeleg cum funcționează lucrurile. Ca programator, atunci când folosești librării și frameworkuri noi, poate deveni destul de confuz tot procesul, pentru că nu știi exact cum funcționează lucrurile „în culise”. Astfel că frameworkuri precum Django și Angular mi-au dat întotdeauna impresia că ceva „magic” se întâmplă fără ca eu să știu. În ultimii ani, am început să fiu curios referitor la cum funcționează mai exact lucrurile în aceste frameworkuri, pe care le folosim zi de zi. Spre exemplu, ce se întâmplă cu template-urile interpolate sau JSX și cum sunt convertite în HTML? Cum funcționează variabilele reactive, și ce înseamnă mai exact Virtual DOM?