Lumea se pregătește pentru o mare schimbare în ceea ce privește automobilele autonome. Cât de important este să avem hărți bune?

Philipp Kandal: Hărțile de mare acuratețe sunt cruciale pentru ca autovehiculele autonome să se poată orienta și să poată fi pregătite pentru situații potențial periculoase (ex. șantiere de construcție, blocaje în trafic, etc.). De asemenea, este prioritar ca autovehiculele să poată crea și actualiza hărțile în timpul mersului, deoarece acestea nu se pot baza doar pe hărți pre-stabilite în cazul în care intervine o schimbare.

Tocmai m-am întors de la conferința World Summit AI din Amsterdam, unde mi s-a confirmat că există atât de multă energie și entuziasm în domeniul "inteligenței artificiale", încât toată lumea vrea să facă ceva cu ea. Era o glumă pe tema asta: "dacă aveți câteva IF-uri în algoritm, unii oameni ar numi asta AI și ar investi în startup". Dincolo de zgomotul care înconjoară domeniul, o mulțime de companii au început să facă consultanță pe această temă, iar alte companii se gândesc pro-activ la modul în care se pot juca cu datele de care dispun.

Într-o zi stăteam în trafic și, după legile lui Murphy, m-am trezit pe banda care “nu trebuie”. Adică treceau pe lângă mine numai mașini care aveau un singur om în ele. Atunci mi-am amintit de poza aceea celebră de pe internet în care se vede cât spațiu ocupă oamenii când sunt singuri în 30 de mașini (practic o stradă întreagă blocată), când folosesc 30 de biciclete sau când sunt toți într-un singur autobuz. Așa a apărut scânteia.

Publicat în Numărul 64 Citeşte mai mult

Principalul obiectiv al recrutării IT este găsirea oamenilor cu cele mai bune abilităţi tehnice și cel mai bun raţionament abstract. La drept vorbind, aceste abilităţi tehnice sunt precondiţii OBLIGATORII pentru orice angajare de succes în această industrie. Concomitent, marii angajatori își orientează strategia de angajare prin căutarea și potrivirea celor mai bune "caractere" cu o funcţie scoasă la concurs. Acest lucru este de înţeles având în vedere că marile companii sunt mult mai stabile decât startupurile, deci marile organizaţii vor pune mai mare accent pe stabilitatea de lungă durată decât de rezultate extraordinare, de scurtă durată. Din aceste motive, personalul corporatist responsabil cu angajarea folosește două abordări.

În urmă cu patru ani mă pregăteam pentru o prezentare în fața colegilor despre Cake PHP. Aveam toată documentația făcută când am dat peste Laravel. Mi-a atras atenția imediat, așa că am început să mă documentez intens. După ce am parcurs o documentație stufoasă, am descoperit că Google trends deja vorbea despre Laravel. Conform trendurilor, Laravel se afla pe ultimul loc, având deasupra Yii, Zend Framework, Codeigniter și, primul în top, Cake PHP. Imaginea de mai jos a apărut în prezentarea mea de acum patru ani.

Dezvoltarea bruscă a rețelelor de socializare a dus la crearea unor instrumente ce au ca scop monitorizarea conținutului scris publicat în cadrul acestora. Soluțiile acestea software devin ineficiente atunci când sunt puse să analizeze un context bogat vizual, dar sărac în ceea ce privește informația scrisă. Principalul scop al domeniului computer vision este recunoașterea obiectelor, iar recunoașterea de logo-uri este considerată parte din aceasta. Chiar dacă problema este una deja studiată, taskul de a depăși state of the art-ul actual nu este unul obișnuit.

IoT este un mai mult decât un trend, a devenit o realitate care ne înconjoară. Acest lucru i-a determinat pe cei mai mari furnizori de cloud de pe piaţă (Amazon și Microsoft) să dezvolte platforme pentru IoT. Scopul acestui articol este de a compara soluţiile curente din perspectiva feature-urilor și a capabilităţilor. Cel mai interesant lucru din ultimii ani este modul în care au evoluat platformele IoT. La început, soluţiile erau orientate pe transport și comunicare, dar acum platformele IoT au evoluat și sunt integrate cu sisteme ce rulează în cloud, fiind interconectate cu alte sisteme.

Odată cu începerea noului an școlar, mulți dintre noi ne întoarcem cu nostalgie spre timpurile acelea când eram elevi. Orele plictisitoare, notele mici, profesorii și colegii antipatici... Toate au devenit toate mai estompate lăsând loc doar pentru amintiri frumoase. Psihologia ne spune că uitarea este un medicament foarte bun pentru suflet, iar înaintea acestei științe nu puțini înțelepți și oameni de cultură i-au subliniat beneficiile. Am selectat pentru concizia ei, una dintre multele ,,ziceri’’ despre uitare: ,,Viața nu merge înainte decât uitând multe.”( Honoré de Balzac)

Recent am văzut că mai multe companii (în special din industria IT) au început să utilizeze metodologia OKR (Objectives and Key Results sau Obiective și Rezultate Cheie) pentru stabilirea obiectivelor. Același lucru se întâmplă și cu practicile Agile, considerate deja în zilele noastre drept mainstream. Pentru unii fani ai Agile, introducerea unui instrument de stabilire a obiectivelor într-un mediu agil poate părea ca un non-sens. Dar chiar această idee este un non-sens, că practicile OKR nu s-ar potrivi cu Agile!

- Mno, asta amu’... Numa’ mie mi se poate întâmpla! Soarele și pămătuful...
- Ce-ai, Mișule, de ce tuni și fulgeri? Un fel de-a zice‚ tuni și fulgeri’, se gândi Gogu amuzat, deoarece Mișu, uriașul ardelean, și când era înfuriat tot calm arăta. Doar că de data aceasta era mai supărat ca de obicei, căci nu răspunse la provocarea prietenului său. Continuă să se uite în ecranul laptopului, vădit afectat de ceva de acolo, invocând – molcom și apăsat - sori și pămătufi, fără însă a specifica cam la ce ar trebui să contribuie aceștia. Gogu nu se dădu bătut:
- Alo, bace Mișu, mi-s io, Gogu... Ce-ai pățit?

Publicat în Numărul 63 Citeşte mai mult