ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 144
Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 19
Abonament PDF

Inovația sau despre cum să influențezi viitorul

Andrei Kelemen
CEO @ Cluj IT Cluster



DIVERSE


Voi deschide acest scurt text citându-l pe CEO-ul care a reinventat Nokia. Nu mă refer la Nokia de astăzi , ci la cea din anii "80 și care a devenit apoi întreprinderea gigant pe care o știm cu toții. Iată ce spunea J.O. Nieminen, CEO al Nokia Mobira în 1984: Atunci când un inventator din Sillicon Valley deschide ușa garajului său pentru a face cunoscută ideea nouă pe care a avut-o el are în față 50% din piața lumii. Atunci când un inventator din Finlanda face același lucru, are în față un metru de zăpadă.

De aceea, inovația a trebuit să își găsească casă bună între miile de lacuri reci ale Finlandei. Este motivul principal pentru care economia acestei țări nordice se situează în mod constant între primele cinci cele mai competitive din lume.

România este situată pe penultimul loc într-un clasament al prezenței inovației în rândul țărilor membre UE, în fața doar a Bulgariei (un loc obișnuit pentru noi), conform raportului European Innovation Scoreboard pentru anul 2013. Figura de mai jos arată, elocvent, distanța dintre statul nostru și cele mai inovative țări din UE. Provocarea este, într-adevăr, formidabilă.

Sursa: Innovation Union Scoreboard 2013, Comisia Europeană

De ce este totuși important ca o țară în general, organizații și indivizi, în particular, să producă inovație? Este ceva spre care trebuie să tindem? Pentru un posibil răspuns ar trebui să ne uităm la câteva date. Vom folosi ca punct de plecare figura de mai sus.

Cel mai inovativ stat membru al UE este Suedia, o țară a cărei economie este considerată a 4-a cea mai competitivă din lume din cele144 care au fost auditate. Un singur alt stat membru UE este mai competitiv: Finlanda deja menționată. PIB-ul Suediei este de 56.956$ în timp ce venitul mediu după impozitare este de 26.242$. Aproximativ 74% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din Suedia au o slujbă plătită. Slovenia, plasată imediat sub media europeană în Innovation Union Scoreboard pentru anul 2013 este cea de-a 56-a economie a lumii din punct de vedere al competitivității, cu un PIB de 24.533$, un venit mediu după impozitare de 19.119$ în timp ce populația activă este ocupată în proporție de 64%. Ungaria, țara vecină nouă, este clasată pe locul 22 din cele 27 de state membre ale UE în ceea ce privește prezența inovației, economia fiind a 60-a din punct de vedere al competitivității. PIB-ul este de 14.050$, venitul mediu după impozitare este de 13.858$ în timp ce rata de ocupare a populației active este de 56%. Cred că lucrurile devin suficent de clare: cu cât o țară este mai inovativă cu atât este mai bună viața indivizilor țara respectivă. Mai multe persoane au un loc de muncă și sunt plătite mai bine.

Acum că avem un răspuns la prima întrebare (de ce este importantă inovarea?), vom arăta ce înseamnă de fapt inovarea. O teorie larg acceptată (subliniez termenul teorie) este că într-un sistem în care inovația este posibilă, regăsim elemente cum ar fi cererea pentru inovație (nevoia), condiții externe care stabilesc cadrul (legislație, impozitare), sistemul industrial compus din companii mari, IMM și startup-uri, sistemele educaționale și de cercetare, organizațiile catalizator (sau instituții pentru colaborare), sistemele politice și infrastructura (inclusiv drepturile de PI, capitaluri de risc, business angels și standarde) .

Lucrurile par complexe, într-adevăr, însă ținând cont de impactul deosebit al inovației asupra vieții fiecăruia dintre noi, nu putem face abstracție cu ușurință de acest proces. Cluj IT a acceptat această provocare: cel mai important obiectiv al membrilor organizației noastre este să facilităm tranziția de la afacerile bazate pe outsourcing la cele construite pe inovație. Din această perspectivă dorim să creem acel cadru prin care capacitățile de cercetare și inovare sunt direcționate către companiile noastre în așa fel încât această tranziție să fie nu numai posibilă, dar și probabilă. Desigur, unii s-ar putea să nu reușească, dar fără această încercare eșecul este garantat.

Întrebarea cum facem aceste lucruri să se întâmple, devine inevitabilă. O parte a răspunsului este că nu trebuie să reinventăm roata. Alții, înaintea noastră, au avut în față provocări similare și au pavat drumul cu reușitele și eșecurile lor. O altă parte a răspunsului este să admitem că, deși rețeta este simplă, problema principală o reprezintă alinierea ingredientelor potrivite. Dacă ne uităm la ceea ce necesită un sistem productiv al inovației și dacă facem o analiză, chiar și scurtă, a listei putem identifica acele zone unde noi, ca industrie, trebuie să intervenim. În unele situații această intervenție presupune o construcție de la zero, deoarece nu există nimic de la care să pornim. Clusterul Cluj IT consolidează, gradual, acest sistem cu intenția ca în 5-7 ani de acum încolo inovația în cadrul companiilor membre să fie o practică comună. Rând pe rând, încercăm să definim, creăm, îmbunătățim, legăm elementele unui sistem de inovare funcțional cu scopul final de a asigura supraviețuirea și dezvoltarea companiilor noastre prin creșterea competitivității la nivel global. Am adus și aducem la aceeași masă persoane, organizații și industrii din domeniile cele mai diverse.

Citeam zilele trecute un raport recent al Ericsson privind predicțiile în materie de progres tehnologic pentru anul 2014. Fără excepție toate se bazează pe avans în IT, ceea ce nu este în sine o supriză. Remarcabil este totuși faptul că toate aceste tendințe vor avea impact asupra vieții personale a fiecăruia dintre noi. Tehnologia devine parte integrantă a obiceiurilor noastre de zi cu zi, ceea ce înseamnă că există o nevoie confirmată de inovație, de găsire a unor noi soluții de îmbunătățire a vieților noastre și a comunităților din care facem parte. Acest lucru poate duce la acel avantaj competitiv care departajează afacerea noastră de a altora. Suntem în stare sau nu să facem față provocării de a fi printre cei care influențează viitorul? Răspunsul ne aparține tuturor.

LANSAREA NUMĂRULUI 144

Modern Agile

joi, 20 iunie, ora 18:00

sediul msg systems Romania

Facebook Meetup StreamEvent YouTube

NUMĂRUL 143 - Software Craftsmanship

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Colors in projects