În ultimii ani, tot mai mulți profesioniști din Generația Z au intrat în echipele de dezvoltare software, aducând cu ei perspective, așteptări și moduri de lucru diferite de cele cu care mulți dintre noi ne-am obișnuit. Pentru manageri, această schimbare poate reprezenta atât o provocare, cât și o oportunitate. Colaborarea cu dezvoltatori din Generația Z este una dintre cele mai valoroase experiențe de învățare profesională și personală, deoarece ne obligă să ne adaptăm, să ne actualizăm perspectivele și să construim relații de lucru mai autentice.
Comparativ cu generația Millennials, observăm uneori diferențe de abordare față de colegii noștri mai tineri. Totuși, în loc să privim aceste diferențe ca pe niște bariere, le putem transforma în oportunități de creștere reciprocă. Mai mult decât atât, colaborarea cu această generație ne oferă șansa de a rămâne conectați la schimbările sociale și profesionale ale noii generații de specialiști și ne determină să ne reevaluăm propriile convingeri despre muncă, leadership și dezvoltare profesională.
Una dintre primele diferențe pe care le observăm este nivelul de claritate cu care membrii Generației Z își exprimă așteptările și limitele profesionale. Sunt mult mai direcți atunci când discută despre ceea ce își doresc de la un loc de muncă, despre mediul în care vor să lucreze sau despre aspectele pe care nu sunt dispuși să le accepte.
Pentru mulți dintre noi, această asertivitate nu a venit atât de natural la începutul carierei. Am învățat-o în timp, după ani de experiențe profesionale diverse. Tocmai de aceea, este remarcabil să vedem cât de devreme dezvoltă această competență colegii noștri mai tineri. În echipa mea de juniori, aud din primele lor luni la noi, întrebări legate de opțiunile de dezvoltare personală, cum îi susținem în crearea armoniei dintre viața profesională și cea personală, respectiv întrebări care să îi ajute să își contureze o părere despre cultura companiei.
Deși această abordare poate părea dificilă pentru unii manageri, ea aduce beneficii importante. Discuțiile sunt mai transparente, așteptările sunt exprimate mai clar, iar riscul apariției frustrărilor ascunse este mai mic. În același timp, observăm că această hotărâre poate veni la pachet cu o toleranță mai redusă față de situațiile dificile, de exemplu față de sentimentul că un anumit proiect nu este pe deplin aliniat preferințelor lor în materie de stack tehnologic. De aceea, dezvoltarea rezilienței și capacitatea de a traversa perioade mai puțin confortabile reprezintă competențe importante pentru construirea unei cariere pe termen lung.
O altă caracteristică pe care o observăm este nevoia constantă de feedback și context. Dacă generațiile anterioare erau obișnuite să primească evaluări formale la intervale de timp specifice, dezvoltatorii din Generația Z caută adesea feedback spontan, mai frecvent și mai concret.
Acest lucru ne provoacă să fim manageri mai prezenți, mai disponibili și mai bine pregătiți. În același timp, ne ajută să construim relații profesionale bazate pe dialog și încredere. În loc să privim feedbackul ca pe un proces administrativ, îl transformăm într-un instrument real de dezvoltare. De pildă, ei vin către mine atunci când simt că o anumită discuție nu a ieșit așa cum și-au dorit și cer o părere asupra felului în care ar fi putut să o conducă mai bine.
Atunci când explicăm nu doar "ce" trebuie făcut, ci și "de ce", nivelul de implicare și responsabilitate crește semnificativ. Pentru această generație, sensul muncii și impactul contribuției personale sunt elemente importante ale motivației. Provocarea apare atunci când această nevoie de impact și recunoaștere este așteptată foarte devreme în carieră, deși acestea cresc, de cele mai multe ori, odată cu experiența acumulată pe termen mediu-lung.
Un alt aspect care ne ține în priză este ritmul accelerat în care mulți dintre acești colegi învață și experimentează. Sunt obișnuiți să caute informații rapid, să învețe din surse multiple și să își dezvolte competențele într-un mod autonom.
Această curiozitate creează un mediu de lucru dinamic și ne motivează, la rândul nostru, să rămânem conectați la noile tehnologii, la tendințele din industrie și la schimbările din piață. În multe situații, colaborarea cu ei ne ajută să evităm confortul profesional și să continuăm să evoluăm. Pentru un manager, aceasta este una dintre cele mai valoroase surse de energie: sentimentul că învățarea nu se oprește niciodată, indiferent de nivelul de experiență acumulat.
În același timp, ritmul lor rapid de consum al informației poate duce la pierderea răbdării necesare pentru aprofundare. Acest aspect l-am observat îndeosebi în perioada internshipurilor pe care le coordonam. Era nevoie să fie citite documente întregi de onboarding și pregătire a trainingurilor, ca mai apoi să se treacă la partea practică. Însă din cauza duratei tot mai scurte de a putea rămâne atenți și focusați pe task, ne trezim cu cerințe de a concentra aceste teme în video-uri de câteva minute.
Citirea documentației, cercetarea în detaliu și dezvoltarea gândirii critice rămân esențiale pentru a evalua corect informațiile și a lua decizii solide într-un context tehnic complex, coordonat deseori de instrumente IA.
Desigur, nu toate diferențele sunt ușor de gestionat. Deseori, ritmul rapid al schimbării poate genera așteptări foarte mari privind evoluția în carieră. De asemenea, dorința de flexibilitate poate intra în conflict cu nevoile organizaționale sau cu constrângerile unui proiect.
Există și situații în care experiența profesională limitată face dificilă evaluarea complexității anumitor decizii de business sau a compromisurilor necesare într-un context real de livrare. Astfel, ei pun accentul pe experiența individuală sau pe componenta tehnică a muncii, fără a lua în calcul întregul context organizațional și obiectivele de business care influențează deciziile.
În aceste momente, rolul managerului nu este să impună autoritate, ci să creeze context, să explice, să ofere exemple și să faciliteze comunicarea. Cu cât construim mai mult pe baza dialogului și a transparenței, cu atât colaborarea devine mai eficientă.
Câteva principii, care contribuie semnificativ la succesul colaborării dintre manageri și membrii Generației Z:
comunicarea deschisă și frecventă;
claritatea așteptărilor și a obiectivelor;
feedbackul oferit la timp;
colaborare în luarea deciziilor;
oportunități reale de învățare și dezvoltare;
explicarea contextului de business din spatele deciziilor;
Poate cel mai important aspect este renunțarea la prejudecățile legate de generații. Fiecare generație aduce puncte forte și provocări specifice. Atunci când alegem să învățăm unii de la alții, diferențele devin un avantaj competitiv, nu o sursă de conflict. În acest fel, descoperim că, de fapt, obiectivele sunt aceleași: dorința de a avea un impact real, de a învăța continuu și de a lucra într-un mediu în care oamenii sunt respectați și ascultați.
De la Vibe Coding la Production Engineering
Marți, 30 iunie, ora 18:00
Cognizant (Timișoara)
Facebook Meetup StreamEvent YouTubede Alex Popescu
de Luiza Mihu
de Cosmin Sandu
de Andreea Roșu
