Perspectivă fiscală în vremuri de austeritate

Adrian Beșleagă
Tax Partner @ A&I Consulting

Suntem cu toții într-o perioadă tulburată de multe lupte politice, de instabilitate care au adus multe modificări în mediul de afaceri. Ne uităm la modificările legislative care sunt deja publicate și avem tendința să spunem că nu se mai poate așa. Nu o să avem cum să rezistăm pe o piață cu acest nivel de impozitare. Dar cu toate acestea, dacă stăm și privim în lumina ultimilor ani, am avut aceeași senzație la fiecare nouă modificare legislativă care a pus greutăți suplimentare pe antreprenorii din România.

Dar uităm să ne aducem aminte de faptul că, din când în când, au fost și perioade în care lucrurile s-au schimbat și înspre relaxarea poverii fiscale. Am avut cândva și TVA de 20, de 22 și chiar de 24%. La fel și la impozitul pe dividende, am avut perioade în istoria post-decembristă când cota de impozitare era de 10%, sau chiar și 16%. Și cu toate acestea mediul de afaceri a progresat și suntem pe maxime istorice, cel puțin din punct de vedere al indicatorilor bursieri. Indiferent dacă ne convine sau nu, economia funcționează după reguli neschimbătoare, iar după fiecare etapă de declin urmează una de expansiune care ne ridică la noi maxime.

Și atunci, în tot acest context, ne rămâne speranța că vom reuși să nu ne lăsăm copleșiți, ci vom putea să ne concentrăm mai departe pe noi idei de afaceri, noi planuri care să ne dea o motivație pentru a ne dezvolta mai departe.

Acesta este anul în care am primit cel mai frecvent întrebarea: În ce țară ne mutăm? Dar înainte să căutăm argumente într-o astfel de direcție, poate ar fi mai indicat să reanalizăm contextul fiscal. Poate vom rămâne surprinși să observăm după ce refacem calculele că putem, cu puțin efort, să răzbim și prin această perioadă aici între prieteni și familie și în a noastră cultură românească.

Ne propunem să trecem succint prin analiza principalelor taxe și impozite relevante pentru activitatea desfășurată în domeniul IT

PFA - mai este o opțiune viabilă în acest nou context legislativ?

Pentru anul 2026, până la acest moment nu au apărut modificări finale cu privire la taxele și impozitele PFA-urilor. Dar, cu toate acestea, sunt proiecte de lege care sunt în discuție.

Astfel, la acest moment, un PFA plătește impozit de 10% aplicat la venitul net (venit brut - cheltuieli deductibile).

Contribuția la sănătate, în procent de 10%, se reține din venitul net, dar până la un plafon de maximum 60 de salarii minime. Discuțiile pe măsurile de austeritate vizează și acest plafon. Primele informații publice ridicau acest plafon la nivelul a 90 de salarii minime, dar ultimele informații indicau o creștere la doar 72 salarii minime pe an.

În ceea ce privește contribuția de pensie, aceasta pare să rămână neschimbată. Astfel, această contribuție ajunge să fie calculată aplicând procentul de 25% la nivelul a 12 salarii minime sau 24 salarii minime pe an, în funcție de nivelul atins.

Dacă după măsurile de austeritate adoptate se va rămâne doar cu contribuția la sănătate ridicată la nivelul maxim al celor 72 de salarii minime, această formă de organizare rămâne foarte interesantă pentru a fi luată în analiză.

La finalul analizei, este esențial să reținem care sunt taxele concrete pe care un PFA trebuie să le plătească. Pentru o imagine clară, le redăm și sub formă tabelară:

Între impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Continuăm analiza noastră cu impozitarea SRL-urilor. În această zonă au intervenit modificări încă din anul precedent. Dacă până anul acesta, plafonul până la care companiile aveau dreptul să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor era de 250.000 euro, din 2026 acest plafon va coborî la nivelul a 100.000 euro.

Conform reglementărilor în vigoare, la începutul fiecărui an este obligatorie verificarea criteriilor de încadrare pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, iar această verificare implică compararea cifrei de afaceri din anul anterior cu noul plafon maxim stabilit.

Astfel, dacă vom avea o cifră de afaceri de 200.000 de euro în anul 2025, vom putea aplica impozitul pe venitul microîntreprinderilor inclusiv în trimestrul 4. Dar începând cu 1 ianuarie 2026, va trebui să schimbăm sistemul de impozitare în impozit pe profit. Depășirea cifrei de afaceri de 250.000 euro în cursul trimestrului 4 al anului 2025 va atrage obligația schimbării sistemului de impozitare începând cu întreg trimestrul 4.

După cum observăm, tendința autorităților este de a limita aplicarea acestui impozit din ce în ce mai mult. Condițiile ce trebuie îndeplinite sunt din ce în ce mai complicate și posibilitatea de a te întoarce la acest tip de impozit este aproape nulă. Punctăm o situație destul de banală care poate periclita posibilitatea de a rămâne la acest tip de impozit. Pentru a beneficia de acest regim de impozitare, este necesar să existe un contract de muncă cu normă întreagă pe toată perioada aplicării. Legislația permite o singură suspendare a contractului de muncă, sub forma concediului medical, de maximum 30 de zile. Dacă angajatul cumulează mai multe concedii medicale în perioade diferite, chiar dacă sunt scurte, dreptul de a aplica impozitul pe venitul microîntreprinderilor se pierde cu imposibilitatea de a mai reveni la acest tip de impozit.

Rămânând în spiritul de la începutul articolului, am zice că nu ar fi pentru prima dată când majoritatea companiilor din România aplică cu preponderență impozitul pe profit. Astfel că și întrebările care apar o dată cu trecerea la acest tip de impozit nu sunt tocmai noi. Probabil cea mai întâlnită este: "Ce cheltuieli pot deconta pe firmă?". Și aici, din păcate sau din fericire, răspunsul nu poate fi unul foarte clar. Legislația vine cu câteva direcții foarte clare cu privire la unele cheltuieli, cum ar fi cheltuielile sociale, amortizări, dobânzi, sponsorizări etc. Dar pentru cele mai multe dintre cheltuieli, responsabilitatea încadrării drept cheltuială deductibilă sau nedeductibilă rămâne la administrator. Un contabil poate doar să ajute în procesul deciziei, dar decizia rămâne la administrator, care trebuie să poată argumenta utilitatea acelei cheltuieli antrenate în obținerea de venituri pentru companie.

Dar ca o concluzie referitor la acest tip de impozitare, impozitul pe profit se calculează aplicând deocamdată cota de 16% asupra profitului impozabil al companiei. Acesta din urmă se calculează ca diferență între veniturile impozabile și cheltuielile deductibile.

------+--------------------------+------------------------------------+

Impozitul pe dividende

Considerăm că acesta este impozitul pentru care s-au creat cele mai multe îngrijorări din acest an. Și oarecum pe bună dreptate. Dacă pentru unele companii cu istoric, au mai avut perioade în care au trebuit să calculeze acest impozit aplicând cota de 16%, pentru zona de IT unde cei mai mulți au prins preponderent cote reduse, creșterea este exponențială.

Dar, cu toate acestea, comparând cu restul țărilor din cadrul Uniunii Europene, suntem cam la mijlocul clasamentului. Iar luând în considerare cumulul dintre impozitul pe dividende și impozitul pe profit, avem o impozitare mai redusă decât mai mult de jumătate dintre acestea.

Și da, dacă întrebarea care v-a venit în minte este dacă suntem concurenți cu ceilalți antreprenori din Uniunea Europeană având în vedere că la noi în țară se plătește și contribuția de sănătate pentru venitul din dividende, răspunsul este în continuare, da, în continuare nu suntem pe podium la nivelul celor mai mari taxări.

În concluzie, pentru anul 2026 cota de impozit pe dividende va fi de 16%, la care se adaugă contribuția de sănătate de 10% aplicată la plafonul de 6, 12 sau cel de 24 de salarii minime, în funcție de veniturile obținute.

Pentru cei care doresc să beneficieze de cota de 10%, pot să distribuie dividendele cumulate atât din anii precedenți, cât și din anul curent până la trimestrul 3 inclusiv. În cazul în care sumele nu sunt plătite efectiv în cursul acestui an, impozitul se va plăti până în 25 ianuarie 2026 aplicându-se cota de 10% conform legislației actuale.

Impactul noilor condiții la TVA

În ceea ce privește TVA-ul, deocamdată avem o creștere până la nivelul de 21%. Afirm "deocamdată" pentru că, în continuare, în funcție de evoluția situației economice, se pune problema creșterii la nivelul de 24%.

În acest an, pe lângă majorarea cotei TVA, au survenit alte două modificări semnificative în domeniu. Prima se referă la creșterea plafonului până la care un contribuabil poate rămâne neplătitor de TVA, acesta fiind majorat de la 300.000 lei, la 395.000 lei.

Și probabil că bucuria creșterii acestui plafon a făcut ca pentru mulți să pară neglijabilă cealaltă modificare adusă în același act normativ și anume momentul în care se face trecerea. Regula generală spunea că, dacă ai depășit de exemplu în cursul lunii iunie plafonul de TVA, la începutul lunii iulie trebuie să notifici autoritățile și abia cu 1 august deveneai plătitor de TVA. De acum, trecerea se face începând cu tranzacția cu care ai depășit plafonul.

Aceasta modificare legislativă impune necesitatea unei estimări cât mai bune a cifrei de afaceri realizată, în timp real. Recomandarea noastră este să vă înregistrați anticipat în scopuri de TVA în momentul în care începeți sa vă apropiați de plafonul maxim de 395.000 RON.

Așadar, în fața valului de "austeritate", întrebarea fundamentală nu este dacă mai putem rezista, ci cum vom alege să o facem. Istoria ne-a demonstrat că mediul de afaceri românesc are o remarcabilă capacitate de adaptare. În loc să ne lăsăm copleșiți de procente și plafoane, acum este momentul să ne concentrăm pe ceea ce putem controla: agilitatea afacerii, planificarea strategică și inovația. Provocările fiscale de astăzi pot deveni lecțiile de business care ne vor propulsa mâine pe noi maxime, consolidându-ne reziliența și confirmând că performanța poate fi atinsă în orice context, oricât de dificil ar părea.