ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 144
Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 144
Abonament PDF

Etica în era digitală: Cross Platforms în Societatea 5.0

Paula-Manuela Giurgiu
Associate It Consultant @ msg systems Romania



DIVERSE


O tehnologie disruptivă reprezintă impactul iminent și emergent pe care îl are această nouă tehnologie, în sensul că aceasta poate schimba în mod radical modul în care sunt luate în considerare scenariile existente. Pentru a interpreta acest efect disruptiv care ar putea apărea, trebuie să ne referim nu numai la inovația care a produs acest efect "disruptiv", ci și la tendințele care se manifestă prin prezența și răspândirea lor iminentă pe piață. În acest fel, ne referim la aceste tipuri de schimbări ca fiind etape definitive ale unei societăți care se află într-o stare de schimbare radicală continuă.

Contextul tehnologic și economic în care ne aflăm descrie în mod ilustrativ tendințele de aplicabilitate a tehnologiilor disruptive care se vor dezvolta și integra, atât în societatea actuală, dar și, mai ales, în societatea viitorului. Așa-numita "Societate/Industrie 5.0", spre care ne îndreptăm cu pași repezi reprezintă punctul culminant al societății, care se va realiza prin utilizarea activă a dispozitivelor digitale. Scopul este de a dezvolta "o societate centrată pe om", în care fiecare individ să beneficieze de o viață de înaltă calitate și cu sens.

Asistate și ghidate de tehnologie, viețile noastre vor fi astfel reprezentate de o varietate de posibilități digitale care vor contribui în mod activ și sigur la asigurarea unei existențe de calitate și sigure în societate. Cu toate acestea, normele, principiile și viziunile care vor guverna societatea viitorului ar putea duce la schimbări majore în modul în care indivizii se comportă și se raportează la oportunitățile digitale oferite. Astfel, una dintre aceste modificări se referă la dezvoltarea de scenarii în care atenția oamenilor este îndreptată mai mult către împlinirea propriei fericiri, fapt care poate implica schimbări majore în plan economic, social, educațional sau moral.

În ceea ce privește apartenența la acest tip de societate "tehnologizată" și "digitalizată", rolul nostru, atât ca indivizi, cât și ca membru al unui colectiv, trebuie să se schimbe radical. Oportunitățile și tendințele aferente vizează întruchiparea unui nou mod de viață, care va induce acea asigurare a dorinței de împlinire. La nivel socio-economic, cultural și personal, se vor dezvolta contexte și tendințe care ne vor orienta în cadrul societății și ne vor ajuta să vedem posibilitățile și provocările care pot exista. Sustenabilitatea va fi unul dintre aspectele cheie ale viitorului, deoarece tot ceea ce se construiește și se dezvoltă astăzi va avea efecte pozitive și durabile. Siguranța cetățenilor va fi asigurată, iar datele colectate și utilizate vor dobândi un grad ridicat de protecție și securitate, fără a pune în pericol nicio viață umană.

Tot ceea ce se preconizează ca fiind Societatea 5.0 este reprezentat ca un mediu propice în care personalizarea informațiilor și a serviciilor reprezintă o facilitate indispensabilă. Totalitatea resurselor materiale și digitale vor sprijini această nevoie societală, constrângând astfel prin intermediul lor cadrul "perfect" prin care funcționează societatea. Acest lucru necesită o cunoaștere și o înțelegere aprofundată a domeniilor relevante care stau la baza utilizării personalizate de către cetățeni, deoarece, pentru a putea oferi servicii personalizate, trebuie să ne raportăm în mod corect și etic la informațiile care urmează a fi furnizate. Prin liberul arbitru și libertatea oferită în cadrul societății, ne confruntăm cu faptul că există o cantitate exponențială de date. Aceste date, odată analizate și procesate constituie o resursă elementară, care poate servi în numeroase scopuri. Cu toate acestea, datele existente pot reprezenta o provocare pentru utilizatori în ceea ce privește acuratețea și fiabilitatea acestora, deoarece nu ne mai putem referi la un set finit de date provenite din analize anterioare, ci la un set dinamic de date, ai căror contribuabili sunt toți cetățenii unei societăți.

Precizia informațiilor și adaptabilitatea acestora la circumstanțe reprezintă una dintre provocările viitoare ale industriei. Modul în care oamenii vor analiza, procesa, stoca și interacționa cu volumele mari de informații poate simboliza un efect perturbator semnificativ datorită posibilităților, atât pozitive, cât și negative, pe care le pot avea. În cele ce urmează vom descrie importanța datelor (în special a datelor open-source) și a platformelor care pun aceste date la dispoziția utilizatorilor (în special, a cross-platforms) în cadrul Societății/Industriei 5.0, prezentând, de asemenea, provocările tehnologice, economice și etice care o pot caracteriza.

Societatea/Industria 5.0

În această secțiune vom prezenta o descriere actuală a ceea ce se consideră că reprezintă Industria 5.0 ca societate a viitorului.

Conceptul de Societate/Industrie 5.0 a apărut ca un pas esențial în evoluția societății rezultată din starea sa actuală. Încă de la începuturile lumii, societatea a fost modelată de diferite elemente, atât umane, cât și tehnologice. Interacțiunea interumană a fost aproape întotdeauna principalul mijloc de a desfășura activitățile principale prin care ne asigurăm accesul la hrană, apă, securitate (așa cum este prevăzut și descris în "ierarhia nevoilor lui Maslow"). În funcție de perioada la care ne referim, dar și de grupul țintă în cauză, ne aflăm adesea în situația în care omul, ajutat de tehnologiile specifice ale vremii, este capabil să satisfacă aceste nevoi. De-a lungul timpului, fiecare tehnologie a evoluat, permițând utilizatorului să își îndeplinească sarcinile într-un mod convențional, majoritatea tehnologiilor devenind mai ușor de utilizat. În funcție de tipul de tehnologie, putem vorbi fie de un "ajutor" pentru proces, fie de o înlocuire completă, toate sarcinile fiind automatizate, permițând o manipulare mai ușoară și mai intuitivă de către om.

Astfel, putem identifica patru etape evolutive majore. Prima este considerată a fi Societatea 1.0, mai exact "Vânătoare și colectare". Urmează Societatea 2.0, al cărei principal mijloc de trai este agricultura ("Agricolă"). Ceea ce urmează apoi este rezultatul unui impact tehnologic masiv care este descris prin contribuția adusă de integrarea tehnologiei în procesele deja existente. Această Societate 3.0 este numită "Industrială". Următoarea etapă este cea în care ne aflăm acum, Societatea 4.0. După inventarea computerului și introducerea sa pe piața de masă, percepția posibilităților numeroase și variate pe care această tehnologie le poate oferi a început să se răspândească într-un mod special în întreaga societate. În timp ce în Societatea 3.0 vorbim despre o tehnologizare, adică o automatizare a proceselor în care era necesară intervenția umană, în Societatea 4.0 ne concentrăm mai mult pe modul în care tehnologia, dar și utilizarea datelor, ne poate ajuta în activitățile noastre. Societatea 4.0 este definită ca fiind "informațională", deoarece, prin bogăția de date care există deja și care urmează să apară, putem "modela", în adevăratul sens al cuvântului, un mediu în care, prin puterea informației, putem dezvolta și descoperi idei noi și revoluționare. Figura 1 ilustrează etapele evolutive existente și interconectarea acestora.

Fig 1 - Al cincelea plan de baza al Tehnologiei

Ideea Societății 5.0

Datorită volumului mare de informații, un efect al Societății 4.0, posibilitățile de stocare, procesare, analiză și utilizare a acestora au început să reprezinte provocări serioase, având în vedere resursele materiale și informaționale actuale. Astfel, această provocare, dar și posibilitatea oferită de informație, alături de alte constrângeri și probleme actuale au declanșat ideea dezvoltării unei societăți în care tehnologia face parte în mod activ din viața noastră, ajutându-ne nu numai să ne desfășurăm activitățile, ci și să obținem o calitate ridicată a vieții.

Aceasta este ceea ce reprezintă cu adevărat Societatea 5.0: o societate a viitorului în care tehnologia va contribui la îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor, construind astfel un mediu în care toate problemele economice, sociale și de mediu sunt abordate și rezolvate prin sisteme tehnologizate, digitalizate și integrate. Astfel, domenii și constrângeri precum cererea de energie, risipa de alimente, emisiile de gaze cu efect de seră, concentrarea bogăției și inegalitatea regională sau avansarea societății în curs de îmbătrânire vor fi abordate într-un mod diferit față de abordările anterioare și actuale. Prin "echilibrarea progresului economic cu rezolvarea problemelor sociale" tindem să construim un mediu economic care influențează în mod pozitiv atât viața oamenilor, cât și mediul înconjurător.

Tehnologiile Societății 5.0

Pentru a realiza această societate centrată pe oameni, sunt necesare diverse resurse și condiții pentru a descrie în mod corect și etic situațiile prezentate. Deoarece unul dintre avantajele tehnologice pe care Societatea 4.0 le-a oferit este reprezentat de date și de diversele modalități de prelucrare a acestora, în Societatea 5.0 ne îndreptăm, de asemenea, toate resursele noastre către o prelucrare cât mai eficientă a acelor volume mari de date care ne pot fi utile. Cunoștințele extrase din datele colectate vom putea fi încorporate în sisteme informatice care să reflecte soluțiile pentru dezvoltarea și menținerea unei astfel de societăți a viitorului.

Tehnologii și dispozitive precum inteligența artificială (AI), internetul obiectelor (IoT), platformele încrucișate, roboții, senzorii, informatica cuantică, analiza Big Data, Blockchain, securitatea cibernetică, sistemele cu sursă deschisă, sistemele integrate, realitatea virtuală sau mixtă sunt câteva dintre instrumentele de bază prin care poate fi dezvoltată Societatea 5.0. Prin intermediul acestor resurse digitale și tehnologice, se va putea realiza așa-numita fuziune între spațiul fizic și spațiul cibernetic. Dacă în prezent ne aflăm în situația în care, atunci când dorim să accesăm o informație, apelăm de cele mai multe ori la o căutare pe internet, în Industria 5.0 diferitele servicii puse la dispoziție vor facilita accesul nelimitat la informația dorită. Prin intermediul senzorilor și al dispozitivelor inteligente, vor fi înregistrate date din mediul în care ne aflăm (și nu numai) și, pe baza acestor date, vor fi generate informații și cunoștințe. Prin colectarea de date prin intermediul unor dispozitive din diferite locații și contexte, vom putea construi o imagine a societății în care ne aflăm.

Un exemplu intuitiv ar fi cel al domeniului mobilității. Prin intermediul datelor colectate de la senzori și sateliți, pot fi determinate și puse la dispoziția cetățenilor, în diverse moduri, cunoștințe despre trafic, rute optime, vreme, accidente, aglomerație sau preferințe personale. Astfel de date colectate de pe internet sau de la alți utilizatori, odată analizate și prelucrate, pot fi un mare avantaj pentru dezvoltarea durabilă a societății și pentru asigurarea calității vieții. Inteligența artificială prin intermediul analizei Big Data permite astfel materializarea unui proces de interacțiune automată cu volume mari de date, care, prin natura lor emergentă, pot fi analizate, procesate și integrate într-un mod aproape instantaneu, în comparație cu puterea de calcul și resursele digitale actuale. Legăm ideea de Industry 5.0 de conceptul "AI Substitution", prin care procesele pot fi complet automatizate și dezvoltate în continuare prin intermediul inteligenței artificiale, implicarea umană fiind din ce în ce mai puțin necesară în anumite situații.

Provocările și constrângerile Societății 5.0

Așa cum este descris în literatura de specialitate, se așteaptă ca amploarea pe care a luat-o inteligența artificială începând cu Societatea 4.0 să ofere o schimbare radicală a tot ceea ce reprezintă procesarea informației și interacțiunea cu sistemele digitale și tehnologizate. Prin încorporarea tehnologiei în diverse procese, funcționalități și medii, ne aflăm în situația în care, concentrându-ne aproape exclusiv pe tehnologia care ne este pusă la dispoziție, putem avea tendința de a "migra" în mod necorespunzător către unele norme și principii care, dintr-un anumit punct de vedere, pot diviza principiile stabilite.

Bazându-ne aproape necondiționat pe tehnologie, se profilează riscul de a ne limita forțele și creativitatea și de a ne trezi captivați doar de posibilitățile pe care le poate oferi tehnologia. Personalizarea serviciilor, cum ar fi cele din domeniile energiei, transporturilor, apei, sănătății, securității publice, distribuției, comerțului cu amănuntul, educației și divertismentului aduce cu sine tentația de a utiliza cunoștințele care îți sunt oferite, devenind astfel un utilizator fidel, ce apelează din ce în ce mai puțin la propria perspectivă anumite. Aceste elemente care pot avea un impact semnificativ asupra propriei dezvoltări.

Societatea 5.0 oferă fiecărui cetățean dreptul la un sentiment de fericire și bunăstare. Sănătatea, fizică și mentală, este asigurată necondiționat. Atât la nivel individual, dar și la nivel colectiv, se îndeplinesc cerințe specifice precum:

Ținând cont de context, interacțiunea dintre oameni și tehnologie nu va fi o preocupare în ceea ce privește satisfacerea fericirii om-om. Cu toate acestea, putem delimita anumite situații în care alegerile individuale pot aduce atingere normelor și principiilor prezentului, încălcând codul moral și dând sentimentul de inegalitate, de discriminare.

Problemele pe care interesele individuale sau cele ale unui anumit segment al societății le pot crea, influențând astfel în mod negativ la valorile și bunăstarea societății, sunt situații care, într-un fel sau altul, trebuie abordate. Important este accentul pus pe responsabilizarea cetățenilor, pentru că numai așa putem ajunge în mod armonios la acel vârf al calității vieții, dar în același timp trebuie să se transmită un sentiment de responsabilitate pentru alegeri. Fără un sistem bine definit, în care valorile și principiile să fie susținute, atât la nivel individual, cât și colectiv, nu ne vom putea instala cu toții în societatea pe care dorim să o creăm. Dacă vom ceda doar în fața propriilor interese, ascensiunea evolutivă pozitivă va stagna, deoarece toate acțiunile care vor fi executate într-un spațiu cyber-physical vor avea ca scop satisfacerea nevoilor personale ale indivizilor, ceea ce va duce, în cele din urmă, la oprirea întregului proces existențial. Pentru a preveni pierderea valorilor și principiilor care, într-o anumită măsură, sunt strict legate de moralitatea noastră, este de datoria noastră să participăm în mod activ și responsabil la procesul evolutiv către, în cadrul, dar și dincolo de Societatea 5.0.

Sisteme Open-Source

În această secțiune vom discuta despre modul în care sistemele open-source sunt introduse ca elemente semnificative în ceea ce privește implementarea și dezvoltarea Societății 5.0, subliniind în același timp și constrângerile etice pe care acestea le pot avea.

Conceptul de sistem open-source își are originea în primele etape ale perioadei de dezvoltare a calculatoarelor și a software-ului. Problema majoră cu care se confrunta societatea a fost descrisă ca o constrângere a posibilităților oferite de sistemele software din acea perioadă. Ceea ce îngreuna posibilitatea de a utiliza sistemele software pe termen mediu și lung nu era reprezentat în mod deosebit de performanța și complexitatea software-ului, ci era descris de accesibilitatea acestuia. Sistemele software, în mare măsură, au fost puse la dispoziția utilizatorilor prin intermediul unor dispozitive hardware care facilitau accesul utilizatorilor la anumite funcționalități software. Ceea ce era dificil de gestionat era lipsa accesului la procesul care facilita funcționarea sistemelor și la toate etapele necesare pentru a interacționa cu sistemul software, și anume "codul sursă". În absența codului sursă, toate programele software puse la dispoziția publicului urmau regulile unei cutii negre (eng. black box): oricine putea accesa și utiliza acel software, dar nu se știa ce se afla în interiorul sistemului.

Sistemele Open-Source au apărut ca o soluție la constrângerile impuse de inaccesibilitatea codului sursă al sistemelor software. Conceptul de "free software" a reprezentat o revoluție în ceea ce privește procesul de distribuție a software-ului. Inovația pe care a produs-o această mișcare este descrisă ca simbolizând efecte pozitive nelimitate, care se reflectă armonios în procesul de evoluție tehnologică. Accesul la metodologiile, metodele și procesele care stau la baza sistemelor software ne oferă acces la un volum mare de cunoștințe, care, prin natura sa emergentă, poate contribui în continuare la dezvoltarea altor concepte și sisteme utile. Cercetarea și dezvoltarea vor fi luate în considerare într-un mod diferit față de perioadele anterioare. Dacă în absența codului sursă, a resurselor utilizate sau a rezultatelor obținute, validarea și dezvoltarea sistemelor era îngreunată, observăm că, datorită sistemelor cu sursă deschisă, avem acces la informații pe care în mod convențional nu le-am fi avut. În acest fel, punem la dispoziție posibilitatea de a verifica și valida ipoteze, de a cunoaște condițiile de testare sau de a analiza rezultatele obținute.

Prin intermediul sistemelor open-source, lucrul în cooperare, accesul și implementarea sistemelor software au devenit posibile într-un mod care facilitează dezvoltarea armonioasă a acestora. Efectul lor pozitiv poate fi observat în interesul crescut al dezvoltatorilor pentru aceste tipuri de software. Sistemele de operare precum Linux, GNU sau BSD sunt câteva dintre exemplele care întăresc ideea sistemelor open-source, dată fiind valența lor de a implica un număr nelimitat de terți în dezvoltarea unui software.

Deși se discută despre faptul că sistemele cu sursă deschisă oferă avantaje vizibile în ceea ce privește dezvoltarea de noi concepte și identificarea cunoștințelor, popularitatea acestei mișcări nu este în prezent percepută în mod consecvent de către membrii societății. În adoptarea principiilor care stau la baza sistemelor deschise sunt luate în considerare diverse aspecte. Întreprinderile/ companiile sunt unele dintre entitățile care influențează semnificativ aceste decizii. Aici se pune accentul pe întrebarea-cheie "Care este avantajul pentru firme de a adopta pe deplin mentalitatea sistemelor cu sursă deschisă?". Avantajele socio-economice reprezintă unele dintre cele mai des invocate aspecte legate de aderarea firmelor la această mentalitate, deoarece, până la urmă, vorbim despre profitul și importanța pe care firmele le-ar putea avea în astfel de mijloace. Aceleași dileme se aplică și în cazul furnizării de informații personale. Dezvoltarea sistemelor de sănătate cu sursă deschisă pune în discuție modul în care indivizii și colectivitatea se raportează la accesul nerestricționat al terților la datele personale. Aceste aspecte trebuie să fie analizate cu atenție pentru a facilita o interacțiune sănătoasă și armonioasă cu posibilitățile oferite.

Cross-Platforms

În această secțiune vom discuta despre modul în care cross-platforms sunt introduse ca elemente semnificative în ceea ce privește implementarea și dezvoltarea Societății 5.0, subliniind în același timp tendințele actuale, dar și avantajele și dezavantajele pe care le pot avea.

Cross-platform (sau multi-platformă) este un termen care a fost introdus odată cu expansiunea în masă a dispozitivelor mobile. În timp ce inițial s-a pus accentul pe dezvoltarea de aplicații care să vizeze aplicațiile web pentru desktop, popularizarea telefoanelor și a funcțiilor și aplicațiilor reprezentative ale acestora a coincis cu o dificultate în dezvoltarea de software. Aceasta s-a referit la posibilitatea ca aceeași funcționalitate să se dezvolte pentru oricare dintre medii, precum web, desktop și mobil.

"Dezvoltă o dată, implementează oriunde" (eng. "Develop once, deploy anywhere") este ideea de bază a cross-platforms: posibilitatea ca un software sau o aplicație să funcționeze pe mai multe sisteme de operare (eng. operating systems - OS) sau platforme hardware, cu puține sau deloc modificări. Prin compilarea sau interpretarea codului sursă, diferite limbaje de programare sau cadre de lucru sunt capabile să ofere atât dezvoltatorilor, cât și utilizatorilor o gamă largă de variante în ceea ce privește (re)utilizarea aceleiași funcționalități sau aplicații pe diferite sisteme de operare cu modificări minime.

Figura 2 ilustrează diferențele dintre abordarea tradițională de dezvoltare a aplicațiilor compatibile cu sistemul de operare și abordarea transplatformă existentă. În partea stângă, procesul de dezvoltare a aplicațiilor este reprezentat de implementarea de la bun început a codului sursă corespunzător funcționalităților dorite. După finalizarea primului ciclu de dezvoltare, software-ul va fi lansat pe piață și va putea fi accesat de clienți doar în formatul prezentat. Următoarele cicluri de dezvoltare (dacă există) coincid ca funcționalitate cu cele existente în primul ciclu, singura diferență fiind în ceea ce privește metodologia de implementare și eventuala complexitate. În timp ce primul model ilustrează abordarea clasică de implementare a aplicațiilor, modelul din partea dreaptă demonstrează abordarea cross-platforms. În acest caz, ne referim la un singur ciclu de dezvoltare, în care se realizează toate modificările corespunzătoare fiecărei platforme. Vorbim astfel de un singur cod sursă care conține toate cazurile tratate și care face posibilă adaptarea funcționalității aplicației în funcție de natura mediului sau a dispozitivului corespunzător.

Fig. 2 - Model de dezvoltare Tradițional vs Multiplatform

În ceea ce privește timpul de dezvoltare a acestor tipuri de aplicații, diferențele sunt observabile încă din primele etape de dezvoltare. Timpul de implementare este redus semnificativ în comparație cu necesitatea de a scrie cod pentru fiecare sistem de operare, ceea ce accelerează procesul de dezvoltare. Se reduc, de asemenea, constrângerile de implementare care stau la baza acestui proces, și anume necesitatea de a utiliza limbaje și cadre diferite pentru a dezvolta funcționalități. Printre frameworkurile populare de dezvoltare de aplicații cross-platform cunoscute în prezent se numără Flutter, React Native, Kotlin Multiplatform sau Ionic, care oferă dezvoltatorilor un mediu ideal pentru implementarea de software. În același timp, unele constrângeri care pot fi găsite în procesul de dezvoltare cross-platform pot fi rezumate după cum urmează:

Dacă flexibilitatea din acest cadru este asigurată, aplicabilitatea și oportunitățile care există pot asigura viabilitatea produsului. Interesul pentru cross-platforms a crescut exponențial în ultimii ani, fiind una dintre tehnologiile cheie ale viitorului. Caracterul inovator pe care îl aduce această tehnologie consolidează modelul de afaceri, oferind un context ideal pentru dezvoltarea de noi produse într-un timp relativ scurt și folosind resurse adecvate.

Sistemele Open-Source și Cross-Platforms

În această secțiune discutăm legătura vitală dintre sistemele open-source și cross-platforms, precum și importanța lor în cadrul Societății 5.0.

Sistemele Open-Source în Societatea 5.0

În Societatea 5.0 se consideră că sistemele cu cod sursă open-source și sistemele cross-platform vor fi un aspect cheie în realizarea și dezvoltarea societății ca o eră a inovației, a sustenabilității și a conceptelor centrate pe oameni. Puterea pe care o pot simboliza datele deschise și aplicațiile care sunt dezvoltate prin metodologii cross-platform depășește cu mult așteptările și imaginația în ceea ce privește gama largă de posibilități oferite în contribuția evolutivă a oamenilor. Nu ne mai referim la un set de date static sau actualizat, selectat de părțile responsabile, ci la un set de date în continuă expansiune, ai cărui contribuitori sunt toți cetățenii. Prin încorporarea acestor seturi de date exponențiale într-un software capabil să se adapteze la orice mediu existent, este posibil să se asigure că informațiile colectate sunt cât mai uniforme posibil și că acestea se îmbunătățesc și interacționează corect și fără probleme cu funcționalitățile încorporate în sistemele corespunzătoare.

Dezvoltarea unui astfel de ecosistem de date necesită o pregătire atentă a resurselor hardware și software care să poată susține o astfel de evoluție exponențială. Pentru a relaționa într-un mod armonios cu Big Data, trebuie să ținem cont de provocările pe care acesta și sistemele hardware le pot reprezenta, cum ar fi în ceea ce privește sinteza, stocarea sau prelucrarea acestora, asigurând un acces de calitate la date pentru fiecare dintre sectoarele sau domeniile vizate.

Literatura de specialitate arată că sectorul care va avea cel mai mare impact în Societatea 5.0 cu privire la utilizarea și controlul datelor deschise este cel al "datelor guvernamentale". Astfel, prin oferirea accesului direct și necenzurat al cetățenilor la cel mai frecvent accesate informații din sectorul public, procesele de dezvoltare bilaterală pot fi îmbunătățite atât la nivel individual, cât și la cel colectiv. Cele mai favorizate aspecte care determină creșterea utilizării pentru datele guvernamentale deschise sunt:

Tot ceea ce se poate realiza prin utilizarea nerestricționată a datelor deschise este menit să contribuie în mod activ la societate și să atingă normele caracteristice societății 5.0. Datele, cum ar fi datele de geolocalizare, de transport, meteorologice, cele cu valoare socială și comercială reprezintă, atunci când sunt utilizate în mod corespunzător, o valoare adăugată pentru tot ceea ce simbolizează realizarea unei vieți de înaltă calitate. Prin urmare, sistemele și programele informatice care pot fi dezvoltate și actualizate prin intermediul datelor deschise vor putea să consolideze sentimentul general de armonie și egalitate între toate părțile interesate implicate.

Perspective etice ale sistemelor Cross-Platforms în Societatea 5.0

Date fiind oportunitățile pe care le oferă cross-platforms în cadrul Societății 5.0, este greu de imaginat că aceste tipuri de software, adaptabile la dispozitivul sau la mediul în care sunt accesate și al căror scop este de a îmbunătăți continuu puntea de legătură dintre utilizatori și date/cunoștințe, ar putea crea motive de îngrijorare. Atunci când vine vorba de interacțiunea cu multi-platformele, este uneori complicat să se asigure buna lor performanță în contextul adaptării lor la un volum uriaș de informații. Ținând cont de limitările de la baza dezvoltării, întreținerii și extinderii caracteristicilor valide și funcționale ale diverselor sisteme de operare, putem concluziona că există riscul declanșării unor situații de instabilitate și nesiguranță.

Punându-ne încrederea în aceste sisteme și considerând că rezultatul acestor sisteme este din ce în ce mai corect, pe măsură ce tehnica avansează, dorința noastră de a valida din propria perspectivă rezultatul programului se va diminua, ajungând să ne punem toată încrederea în statisticile și algoritmii care ne-au dat acel rezultat. Cu cât există mai multe date despre un anumit domeniu, cu atât este mai complicat să testăm dacă acele date sunt corecte sau nu. Efectuarea unei analize manuale a tuturor seturilor de date existente din toate domeniile este iluzorie, deoarece, începând cu Societatea 4.0, nu mai putem discuta despre seturi de date statice, mici.

Societatea 5.0 prezintă un ecosistem în care sistemele, prin natura lor emergentă, sunt capabile să perfecționeze modul în care utilizatorul se descurcă cu datele. Dacă ne referim la industria viitorului ca la un mediu în care aspirațiile individuale nu dăunează aspirațiilor colective, am putea susține, într-o anumită măsură, că datele la care contribuie activ atât experții, cât și sistemele și persoanele care contribuie activ nu dau semne că ar putea fi folosite în continuare ca ilustrând neadevăruri. Într-un astfel de scenariu, totalitatea acțiunilor din cadrul societății ar avea doar efecte pozitive, prospere, deoarece datele nu sunt furnizate în mod eronat cu intenții rău intenționate.

Natura emergentă a proceselor și acțiunilor societății viitorului nu poate fi pe deplin prezisă cu referire la modul în care vor fi utilizate sau furnizate datele. La fel cum putem vorbi despre un sistem de "Recompense și pedepse" legat de acțiunile pe care le putem întreprinde, atât ca indivizi, cât și ca membri ai unei colectivități, nu putem să nu ne referim la posibilitatea de a adera la un sistem informațional care furnizează atât informații acreditate de experți, cât și informații false din punct de vedere științific. Dacă luăm în considerare un astfel de scenariu, ne confruntăm cu riscul ca oamenilor să li se furnizeze informații incorecte, declanșând astfel efecte negative.

Societatea 4.0, dar și societățile dinaintea acesteia, se caracterizează, de asemenea, prin aderarea involuntară la un sistem care oferă atât sisteme stabile, cât și instabile. Diferența față de Societatea 5.0 este că celelalte societăți îl învață pe individ să se raporteze la informațiile furnizate într-un mod practic, pragmatic, fiind perioade evolutive în care baza dezvoltării nu a fost atât de mult accentuată de tehnologia adecvată. În Societatea 5.0 accentul este pus pe integrarea tehnologiei, de aici și posibilitatea de a avea un suport asigurat oferit de tehnologie, fără a căuta detaliat dacă acele informații furnizate sunt și corecte.

Pericolul iminent al următoarei industrii poate fi generat în mare măsură de dependența de sistem. Vorbind despre o societate bazată pe date, principala caracteristică a acesteia este că cetățenii sunt capabili să interacționeze în permanență într-un mod etic și moral cu informațiile furnizate. Existența unor experți în industrie care pot interacționa eficient și rapid cu problemele tehnice și digitale este una dintre obligațiile care asigură o dezvoltare armonioasă. Persoanele care nu fac neapărat parte din categoria experților trebuie să fie familiarizate cu ceea ce înseamnă să interacționeze în mod corespunzător cu materialul informațional.

Luăm în considerare următorul scenariu: toate datele cu care interacționează utilizatorul sunt valabile. Aplicabilitatea lor va fi în domeniul medical. În calitate de medic, avem acces la datele pacienților, care sunt actualizate și valide. În calitate de medic, folosim un software specializat (în cazul nostru cross-platform), pe care îl putem accesa pe diferite dispozitive: tabletă și computer. Putem păstra tableta cu noi atunci când ne deplasăm. Are loc o defecțiune a sistemului și nu sunt disponibile informații. În urma acestui impediment tehnic, întrebarea va fi: Cum putem interacționa în continuare cu acele date și acele rezultate care nu ne mai sunt disponibile?

În scenariul de mai sus dorim să ilustrăm încrederea "oarbă" pe care începem să o cultivăm atunci când avem acces nelimitat la date și rezultate. Prezentarea sistemului ca fiind funcțional pe tabletă și pe calculator are următoarea semnificație: calculatorul îl considerăm un dispozitiv de mari dimensiuni, pe care nu îl transportăm din poziția inițială; tableta este un dispozitiv pe care îl putem transporta cu noi. Dacă discutăm doar despre interacțiunea cu computerul, am putea spune că medicul care îl folosește, interacționează cu informațiile din sistem și apoi le folosește în funcție de caz.

Dacă ne referim și la posibilitatea ca medicul să interacționeze cu tableta, aici putem ajunge la un impas, care, în funcție de context, poate avea efecte pozitive sau negative. În cazul pozitiv, informațiile din software sunt disponibile doar pentru medic, care le folosește ca suport, absența lor nu îi afectează activitatea. Cu toate acestea, dacă ne referim la un caz negativ, informația din tabletă este considerată de medic ca un suport indispensabil, lipsa acesteia provocând daune ulterioare.

Ne referim la Societatea 5.0 ca la o societate în care tehnologia ne va ajuta să ne construim o viață de înaltă calitate și cu sens. Modul în care tehnologia va înlocui activitățile desfășurate de oameni va deveni mai detaliat în timp. În acest moment, responsabilitatea noastră prioritară este de a ne asigura că tehnologia va fi capabilă să ofere cât mai mult confort pentru toată lumea, în toate modurile posibile, precum și de a avea certitudinea că gândirea noastră pragmatică nu vor fi afectate de traiul într-o lume complet tehnologizată. Fiabilitatea oferită de o tehnologie ca platformele încrucișate, care ne dă posibilitatea de a dezvolta și de a interacționa cu software-ul într-un mod nelimitat în orice mediu sau dispozitiv, ne ajută aproape necondiționat, dar ne poate și limita capacitatea noastră de a gândi.

Figura 3 ilustrează rolul semnificativ pe care educația îl va juca în implicarea indivizilor în construirea importanței încrederii în sistem și a culturii informaționale. Diferite instituții vor fi responsabile pentru modul în care populația se raportează la informațiile furnizate. Datele, după procesare, pot ilustra cunoștințe de o valoare inestimabilă. Atunci când nu tratăm aceste informații cu un simț pragmatic, ne putem confrunta cu consecințe negative nedorite.

Fig. 3 - Importanța dezvoltării resurselor umane și a educației

Responsabilitatea noastră nu este doar de a oferi cadrul de bază în care Societatea 5.0 își poate începe activitatea, ci și de a oferi normele, valorile și competențele necesare pentru o dezvoltare armonioasă, atât la nivel personal, cât și la nivel tehnologic.

Concluzie

Provocările pe care le ilustrează Societatea 5.0 reprezintă un semnal de alarmă pentru acțiunile noastre actuale. Pentru a putea realiza spațiul cyber-physical dorit, este necesar să ne concentrăm atenția atât asupra dezvoltării de sisteme informatice, software și hardware solide din punct de vedere tehnic, care să ajute generațiile viitoare să continue procesul de evoluție, dar și să transmitem în mod corect importanța conștientizării beneficiilor și pericolelor etice și morale pe care acțiunile le pot genera. În acest articol am dorit să ilustrăm tendințele, atât tehnologice, cât și etice, care stau la baza Societății 5.0. Prin natura lor emergentă, datele deschise reprezintă un punct de cotitură în ceea ce privește interacțiunea corectă și sigură cu acestea. Sistemele informatice care oferă utilizatorilor informații, adică analize și rezultate bazate pe datele colectate reprezintă un element cheie al modului în care datele pot fi prelucrate și cu care se poate interacționa. Dacă informațiile asimilate sunt preluate în forma lor de bază, fără a fi interpretate de către individ, pot apărea probleme grave. Învățarea generațiilor despre importanța și aplicarea încrederii în sistem și a culturii informaționale trebuie să fie practicată încă din primele etape de dezvoltare. Doar în acest mod de conștientizare și de analiză proprie a informațiilor furnizate putem concluziona că urmăm un proces evolutiv prosper. Astfel, vom reuși atât ca indivizi, cât și ca parte din colectivitate să contribuim la construirea unei societăți în care dreptul la o viață lipsită de inegalități să fie asigurat.

References

  1. A. Deguchi, C. Hirai, H. Matsuoka, T. Nakano, K. Oshima, M. Tai, S. Tani et al., "Society 5.0: A people-centric super-smart society," Society 5.0: A People-Centric Super-Smart Society, pp. 6-9, 11-14, 19, 21, 28, 35-36, 49-50, 159-162, 165-168, 2020.

  2. Society 5.0, online; accesed December 2023

  3. S. McLeod, "Maslow's hierarchy of needs," Simply psychology, vol. 1, no. 1-18, 2007.

  4. D. Helbing, "Society 4.0: Upgrading society, but how?" 2016.

  5. Gartner hype cycle for emerging technologies, online; accessed December 2023.

  6. Examples of Creating New Value in the Field of Mobility (Society 5.0), online; accesed December 2023

  7. Wolfgang Ertel and Nathanael T Black. Grundkurs Künstliche Intelligenz, volume 4. Springer, pp. 1-9, 2016.

  8. A. G. Pereira, T. M. Lima, and F. C. Santos, "Industry 4.0 and society 5.0: opportunities and threats," International Journal of Recent Technology and Engineering, vol. 8, no. 5, pp. 3305-3308, 2020.

  9. N. Rane, "Chatgpt and similar generative artificial intelligence (ai) for smart industry: Role, challenges and opportunities for industry 4.0, industry 5.0 and society 5.0," Challenges and Opportunities for Industry, vol. 4, 2023.

  10. D. Bretthauer, "Open source software: A history," 2001.

  11. M. K. McKusick, "Open sources: Voices from the open source revolution," pp. 6-7, 1999.

  12. A. Nikiforova, M. A. A. Flores, and M. D. Lytras, "The role of open data in transforming the society to society 5.0: a resource or a tool for sdg-compliant smart living?" in Smart Cities and Digital Transformation: Empowering Communities, Limitless Innovation, Sustainable Development and the Next Generation. Emerald Publishing Limited, 2023, pp. 1-5.

  13. J. M. Cavanillas, E. Curry, and W. Wahlster, New horizons for a data-driven economy: a roadmap for usage and exploitation of big data in Europe. Springer Nature, 2016, pp. 3-8, 169-179.

  14. J. Attard, F. Orlandi, S. Scerri, and S. Auer, "A systematic review of open government data initiatives," Government Information Quarterly, vol. 32, pp. 2, 7-9, 11-15, 08 2015.

  15. B. Kahin and H. R. Varian, Internet publishing and beyond: The economics of digital information and intellectual property. MIT Press, pp. 203-230, 2000.

  16. https://www.jetbrains.com/help/kotlin-multiplatform-dev/cross-platform-frameworks.html

  17. El-Kassas, Wafaa S., et al. "Taxonomy of cross-platform mobile applications development approaches.", Ain Shams Engineering Journal 8.2, 2017, pp. 163-190.

  18. Corral, Luis, Andrea Janes, and Tadas Remencius. "Potential advantages and disadvantages of multiplatform development frameworks-A vision on mobile environments.", Procedia Computer Science 10, 2012, pp. 1202-1207.

NUMĂRUL 143 - Software Craftsmanship

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects