ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 149
Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 128
Abonament PDF

Provocări și abordări generate de criza Covid-19 în firmele antreprenoriale High-Tech

Cătălina Silvia Crișan
Conferențiar @ FSEGA, UBB



Raluca Bunduchi
Senior Lecturer in Innovation @ University of Edinburgh



MANAGEMENT

Contextul creat de pandemia de Covid-19 a accelerat transformarea firmelor antreprenoriale high-tech, impunând schimbări atât în privința modului de lucru, cât și în ceea ce privește dezvoltarea și comercializarea produselor digitale. Cunoașterea modului în care antreprenorii au perceput și abordat provocările generate de criză este extrem de relevantă, deoarece oferă o imagine asupra modului în care companiile pot să depășească situațiile generatoare de risc și să își crească reziliența.  

Acest articol își propune să evidențieze modul în care antreprenori high-tech din SUA au interpretat și abordat provocările aduse de pandemia Convid-19. Studiul se bazează pe relatările și perspectivele a 18 antreprenori care dezvoltă produse software, hardware și platforme digitale. Antreprenorii incluși în studiu sunt atât din categoria celor aflați la începutul carierei antreprenoriale (ex. strat-upuri lansate în pandemie), cât și a celor cu experiență vastă (vechime până la 22 de ani). Colectarea datelor a avut loc în lunile noiembrie-decembrie anul 2021. Perioada vizată de studiu a fost marcată de diminuarea/ridicarea restricțiilor impuse de pandemie, fapt ce a oferit respondenților posibilitatea de a expune o perspectivă realistă și completă asupra provocărilor și oportunităților aduse de Covid-19. Studiul a condus la identificarea unui set de provocări, respectiv a modului în care acestea au fost tratate, acestea vizând în principal relația cu partenerii externi, adaptarea modului în care are loc comunicarea și adaptarea proceselor la condițiile impuse de telemuncă (vezi Tabelul 1).

 Relația cu partenerii   

Clienții au fost categoria vizată de cele mai multe schimbări, în primul rând ca  urmare a restricțiilor impuse de distanțarea socială, dar și din nevoia de a preîntâmpina riscul de a pierde partea de piață. Restricțiile de distanțare socială au determinat numeroase provocări cu efect direct asupra procesului de comercializare, accentuate și de cererea de soluții software cu scopul de a facilita contactul cu clienții și comercializarea. Astfel s-au impus integrarea de procese noi și implicit realizarea de investiții. Foarte greu încercați au fost antreprenorii care vizau comercializarea de produse hardware ca urmare a creșterii fulminante a cererii, dar și ca urmare a crizei de cipuri, fapt ce s-a transpus în cheltuieli logistice supradimensionate și contracte anulate.   

  Reacțiile la provocările menționate în relație cu clienții au presupus:   

Relațiile cu finanțatori (investitorii, organizații guvernamentale) au fost afectate în principal de nesiguranța de pe piață, aspect ce s-a transpus în diminuarea apetitului pentru investiții. Pandemia i-a forțat pe mulți să aibă o abordare mai precaută în privința acordării capitalului, iar interacțiunea preponderent virtuală a îngreunat crearea și consolidarea relațiilor.  Relațiile cu organizațiile guvernamentale au suferit modificări și din cauza decalării termenelor de acordare a granturilor de finanțare și a limitărilor impuse privind asistența financiară și politicile guvernamentale. Problemele evidențiate au fost legate fie de întârzierile în lansarea programelor de finanțare (ex. modificarea calendarelor de acordare a granturilor), fie de prioritățile impuse de existența pandemiei, fapt ce a condus uneori la practici discriminatorii. Incertitudinea de pe piață a crescut precauția organizațiilor suport ceea ce a dus la o diminuare a interesului înspre stimularea antreprenorialului și reconstrucția ecosistemului antreprenorial afectat de pandemie.  

  Abordările companiilor în relațiile cu finanțatorii privați și guvernamentali au vizat o serie de priorități transpuse în măsuri precum:  

Provocările legate de comunicarea internă  

Dificultățile menționate de către antreprenori au fost generate de nevoia de a încuraja colaborarea dintre angajați, dar și de a crește eficiența comunicării în sistem de telemuncă. S-a evidențiat necesitatea unui efort susținut pentru a dezvolta cultura organizațională, astfel încât să fie facilitate interacțiunile sociale, pentru a se susține bunăstarea angajaților și a cultiva senzația de apartenență la organizație. Provocările legate de comunicarea internă în sistem de telemuncă au fost lipsa de echilibru între comunicarea sincronă și munca efectivă, ceea ce a impus recalibrarea modelelor de comunicare în cadrul organizației. În același timp, au fost nominalizate probleme pe partea de implementare a noilor modele de comunicare, astfel încât fluxul să susțină în mod eficient dezvoltarea produselor. Se consideră în multe cazuri faptul că uneori efortul pentru susținerea comunicării iterative intense este mult prea complexă și că apar provocări majore în ceea ce privește coordonarea comunicării inter-grupuri, apărând nepotriviri majore între modulele dezvoltate și cele care vizează integrarea de noi tehnologii.   

Măsurile de combatere a acestui gen de provocări au vizat cu prioritate promovarea comunicării, atât în scop de socializare cât și asincronă:  

Provocări în adaptare a produselor și a proceselor la contextul de criză  

Trecerea peste noapte la telemuncă și distribuția geografică a angajaților implicați în dezvoltarea produselor au limitat accesul la laboratoare afectând în sens negativ experimentarea și crearea de prototipuri. Cele mai afectate au fost start-upurile hardware care au fost forțate să lucreze online și care au prioritizat comercializarea produselor în special a celor destinate persoanelor fizice și/sau gospodăriilor în defavoarea dezvoltării de produse. De asemenea, limitările de a testa produsele hardware și de a obține feedback de la clienți, în mod direct, au redus predispoziția de a lansa noi versiuni ale produselor. Lipsa resurselor necesare implementării schimbării a fost o altă piedică în dezvoltarea produselor. Blocarea programelor care au vizat dezvoltarea de tehnologii specifice a limitat accesul la date, făcând ca modernizarea algoritmică a tehnologiei să fie dependentă de disponibilitatea unor programe sau spații specifice pe perioada pandemiei.  

Nevoile de soluții digitale venite din piață au impus schimbări mai degrabă la nivelul de procese și nu de produse. Se observă o nevoie acută de consolidare a culturii organizaționale și a proceselor care conduc la creșterea sinergiei organizaționale în conformitate cu stakeholderii prioritari. De asemenea, este vizată transformarea proceselor cu scopul de a le eficientiza odată cu introducerea de noi tehnologii și practici, pentru a le face funcționale, în contextul impus de digitalizare.    

La nivel de procese au fost identificate trei categorii de schimbări care au vizat:    

Studiul a scos în evidență că marile provocări cu care s-au confruntat antreprenorii au fost orientate cu precădere către facilitarea și intensificarea interacțiunii umane și înspre dezvoltarea de procese interne. Diversitatea de strategii prin care firmele antreprenoriale au încercat să facă față acestor provocări au fost menite să consolideze legăturile dintre angajați și cu partenerii și să intensifice sinergia dintre angajați, investitori și piață. Se observă faptul că, în general, majoritatea antreprenorilor integrează diverse practici prin care urmăresc adaptarea la criză, incluzând flexibilizarea proceselor existente, facilitarea comunicării online, consolidarea relațiilor bazate pe încredere și solidaritate. Practicile legate de inovare, cum ar fi dezvoltarea de noi procese și soluții proprii sunt mai puțin frecvente la antreprenorii studiați. De asemenea, rezultatele analizei arată că schimbările cele mai reprezentative, adoptate de antreprenori pentru a se adapta la criză vizează modul în care interacționează cu stakeholderii precum clienții și investitorii pentru a eficientiza traseul de abordare a nevoilor pieței. În special, problemele create de criză privind deficitul de resurse, blocajele în aprovizionare și nevoia de eficientizare au obligat antreprenorii să aibă o deschidere mai mare spre dezvoltarea de parteneriate, dar și către valorificarea diversității în scopul diferențierii. 

Covid-19 a fost un factor declanșator incontestabil al multor schimbări, pe care le-am fi văzut, cel mai probabil, manifestate într-un orizont de timp mult mai extins. În urma analizării efectelor, putem identifica în mod clar două categorii de modificări: unele de inovare și unele de adaptare. Criza a stimulat inovarea încurajând crearea de instrumente pentru a deservi nevoile interne (ex. CRM intern) și a presupus adaptare prin introducerea de noi practici care au urmărit standardizarea, codificarea fluxurilor pentru o mai mare rapiditate, respectiv prin recursul la practici creative pentru a identifica noi soluții.

Mulțumiri Fulbright-RAF pentru grantul de "Cercetare și Training Academic în Antreprenoriat", grant care a facilitat vizita primului autor la Universitatea Rochester și a făcut posibila colectarea datelor pentru acest studiu. 

NUMĂRUL 149 - Development with AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects

Cătălina Silvia Crișan a mai scris

Raluca Bunduchi a mai scris