ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 150
Numărul 149 Numărul 148 Numărul 147 Numărul 146 Numărul 145 Numărul 144 Numărul 143 Numărul 142 Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 114
Abonament PDF

Introducere în arta generativă

Răzvan Julian Petrescu
Senior Technology Manager @ IHiS



DIVERSE

Continuând tematica programării creative începută cu câteva numere în urmă, în articolul de față mă voi referi la arta generativă.

Ce este arta generativă

Conform web site-ului Galeriei Tate, arta generativă (sau algoritmică) este arta creată în baza unui sistem predeterminat (deci, algoritmic) care adesea include un element aleatoriu și se referă, de obicei, la arta creată cu ajutorul computerului. Diferența față de arta digitală în sens larg e utilizarea algoritmilor. Deși există software-uri de creație generativă care nu sunt code-based (de exemplu vvvv), eu personal prefer să consider arta generativă ca fiind în principal bazată pe linii de cod scris. Una dintre formele populare de vizualizare constă în folosirea plotterelor cum ar fi Axidraw. Aceste produse artistice vor fi în general geometrice sau fractalice.

Istoric

Cu toate că originile sunt mai vechi- primele imagini generate algoritmic și reproduse pe plottere având originea la Bell Labs și Universitatea Stuttgart în 1962/63- arta generativă a fost acceptată treptat în cercurile artistice mainstream, unde, la început, era destul de controversată. O contribuție importantă la recunoașterea ei își aduce pictorului abstract Harold Cohen (britanic, 1928-2016). În anii ´70, el a creat un program numit AARON care avea ca scop creația artistică autonomă, luând ca sursă de inspirație inițială petroglife văzute in California, printr-o colaborare cu oamenii de știință de la University of California San Diego, folosind un mainframe Control Data 3200, ulterior migrând pe PDP 11 și VAX, programate in FORTRAN și C.

Harold Cohen cu AARON

La început, AARON folosea un set de reguli (un fel de sistem expert) și definiții de forme simple. Acestea erau grupate în desene mai complexe, care erau tipărite pe planșetă prin intermediul unui braț robotic. Artistul colora planșetele manual la început, AARON dobândind talentul de a printa color din 1995 încolo. De asemenea, pe parcurs AARON a migrat la Lisp (~1.5 MB) și la o platformă Silicon Graphics. Harold Cohen a adăugat mai târziu și figuri umanoide și spații tridimensionale. În discuțiile despre AARON (care a învățat de la Harold Cohen, dar a ajuns să îl surprindă), termeni asociați artei generative precum complex adaptive systems, emergence își fac apariția într-un context artistic. AARON este încă funcțional.

Compoziție AARON

O altă inovatoare în arta algoritmică este Vera Molnar, artistă franceză de origine maghiară, care, cu începere din anii ´60 își compune creațiile (plotate) în FORTRAN și BASIC. Deși avea cunoștințe de programare, artista recurgea pentru programarea în sine la ajutorul unor specialiști, spre deosebire de Harold Cohen); mai întâi, la compania franceză de calculatoare Bull (unde folosea cartele perforate pentru programare) și apoi la Université de Paris (unde a făcut tranziția la display-uri IBM 2250 și putea vedea modificările în compoziții în timp real, putând să le și editeze cu un light pen). Și Vera Molnar folosește parametri aleatorii pentru a adăuga fluiditate și naturalețe compozițiilor.

Creație a Verei Molnar

Algoritmi și toolkituri

Flash și Director au fost printre primele produse software pentru consumer care și-au găsit aplicații imediate în arta generativă. Azi există multe toolkituri sau librării, cum ar fi, pentru C++, openFrameworks sau Cinder.

Pentru utilizatorii Java, proiectul Processing este unul dintre cele mai de succes toolkituri de generative art. Inițiat in 2001 de Ben Fry și Casey Reas (designer, respectiv artist vizual, proveniți de la MIT Media Lab), Processing simplifică programarea în Java cu orientare audio-vizuală și este un toolkit natural pentru creația de artă generativă.

API-ul Processing folosește câteva metode de bază:

IDE-ul Processing, executând o compoziție de Jared Tarbell

În programarea de artă generativă, programatorul-artist definește un set de reguli care se aplică in spațiul 2D sau 3D reprezentat de canvas, care, ulterior, evoluează în timp conform unui algoritm în baza căruia computerul generează compoziția reprezentată de formele și liniile geometrice din output.

Un exemplu introductiv de programare artistică generativă, rezultând în figura de mai jos:

Matt Pearson, creative coder din Marea Britanie, identifică în cartea sa dedicată artei generative (Generative Art - A Practical guide using Processing) aceleași elemente de bază considerate și de Harold Cohen sau Vera Molnar, tot cu origini în natură:

Artistul Anders Hoff are câteva articole despre algoritmi generativi unde explică multe concepte folosite în arta generativă cum ar fi patternurile (abstracte sau găsite în natură) care descriu regulile inițiale dintr-o compoziție.

AI-ul nu putea lipsi într-o discuție despre programare contemporană, fie și în scop artistic. GAN-urile sunt rețelele neuronale care și-au găsit aplicații în arta generativă. GAN-urile merită un articol separat (sau mai multe), dar pe scurt, implică două rețele neuronale adversariale pentru a crea seturi de date incluzând imagini care pot fi luate drept reale (sunt tehnologia care face deep fakes posibile).

O rețea (generatorul) creează seturi noi de date (imagini), în timp ce cealaltă (discriminatorul), le evaluează împreună cu un set de date (imagini) reale. O probabilitate este alocată imaginii create de a aparține setului real.

Mario Klingemann este unul din artiștii care folosesc GAN-uri pentru a crea artă generativă.

O expoziție virtuală

O realizare estetică în sine, o modalitate de expunere și comercializare a artei generative, folosind în plus tehnologiile AR (prin aplicația mobilă Aria) este volumul Generative Art publicat de platforma Generative Hut. Acesta include reproduceri ale compozițiilor unor artiști generativi:

Scanate cu aplicația mobilă Aria, acestea pot rezulta în vizualizarea procesului de plotare:

Sau într-o animație care "aduce la viață" o imagine altfel statică:

Arta generativă și NFT-uri

Arta generativă și NFT-urile sunt o combinație simbiotică. Până nu demult, comercializarea artei generative se făcea în galerii prin vânzarea printurilor (generate de plottere), sau prin intermediul unor platforme gen www.seditionart.com.

Marketplace-urile pentru NFT oferă altă opțiune. De exemplu, Art Blocks este o platformă care deține conținut generativ plecând de la designuri existente. Cumpărătorul alege un model existent, iar un algoritm generează ("minting") o versiune modificată (imagine statică, 3D, sau interactivă) unică pe care cumpărătorul o poate colecta prin Metamask și viziona în OpenSea. De exemplu, compoziția https://www.artblocks.io/token/1000003 (creată în Processing) poate fi cumpărată la https://opensea.io/assets/0x059edd72cd353df5106d2b9cc5ab83a52287ac3a/1000003, și are contractul Solidity la https://etherscan.io/address/0x059edd72cd353df5106d2b9cc5ab83a52287ac3a#contracts

(Unul din experimentele inițiale NFT, CryptoKitties, constă în imagini generate algoritmic. NFT-urile PFP (profile picture), care necesită sute/mii/… de NFT-uri pentru un drop, practic pot fi generate doar algoritmic).

Concluzii

Considerând originile geometrice ale artelor vizuale, în special evoluțiile artistice din secolul 20, nu e surprinzător că acest domeniu se pretează tratamentului computerizat. Evoluțiile AI și NFT adaugă o doză de actualitate și oferă perspective interesante pentru viitor din punct de vedere al creației, vizualizării și comercializării.

Resurse

  1. https://github.com/terkelg/awesome-creative-coding listă de referință de toolkituri pentru creative coding.

  2. https://medium.com/@xuetingzhang313/re-code-vera-moln%C3%A1rs-interruptions-b6dc9765eae5 un articol care re-creează o compoziție a Verei Molnar în p5.js.

  3. https://tylerxhobbs.com/fidenza unul dintre artiștii și teoreticienii domeniului discută algoritmii folosiți. Creațiile sunt NFT-uri care pot fi cumpărate pe OpenSea.

  4. https://ravenkwok.com/ , unul dintre artiștii mei preferați.

  5. https://reas.com/ unul din fondatorii Processing și un artist de referință.

Surse

  1. https://www.wired.com/2001/05/aaron-art-from-the-machine/

  2. https://www.researchgate.net/publication/338896073_Vera_Molnar's_Computer_Paintings

  3. https://www.artnews.com/art-in-america/features/generative-art-tools-flash-processing-neural-networks-1202674657/

  4. https://www.artnews.com/list/art-in-america/features/generative-art-and-nfts-1234586572/

  5. https://www.artnews.com/list/art-in-america/features/gans-and-nfts-1234594335/

Notă: Imaginile fără atribuție sunt ale autorului.

NUMĂRUL 149 - Development with AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Cognizant Softvision
  • Colors in projects

Răzvan Julian Petrescu a mai scris