ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 140
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 92
Abonament PDF

Viziunea comună asupra ecosistemului local de inovație și startupuri (II) - ce putem face?

Mircea Vădan
Managing Partner @ Activize Cofounder @ClujStartups



STARTUPS


În numărul trecut, am scris primul articol despre nevoia unei viziuni comune asupra ecosistemului clujean de inovație și startupuri. În rândurile următoare, voi expune câteva dintre soluțiile accesibile, prin care putem stimula evoluția ecosistemului local, mai cu seamă în ceea ce privește susținerea cu investiții a startupurilor.

În 2013 am primit prima finanțare, obținută în altă țară, pentru startupul în care eram implicat atunci. Plin de entuziasm, în acel moment, nu ne-am dat seama că, de fapt, acea finanțare a fost "sacrificată" pentru a învăța. Cu toate că scopul principal era de a crește și de a genera capital, acele startupuri au reprezentat niște investiții prin care câte sute de fondatori au greșit și au învățat. Produsul final s-a constituit într-o generație de fondatori, care astăzi au experiență și aplică lecțiile de-atunci. Din păcate, la noi în țară, nu am prea avut șansa respectivă. Oricum, mesajul este că trebuie să fim pregătiți să "sacrificăm" mai mulți bani (chiar dacă greșim), învățăm și creștem așa.

Dacă vorbim de finanțări publice, avantajul este că acestea există. Dar dezavantajul este că acestea sunt cheltuite cu o doză de dezinteres- "free money". De aceea, sunt de părere că alături de banii publici este nevoie și de finanțare privată, pentru că aceasta implică o direcție mult mai clară în ceea ce privește scopul utilizării ei. De exemplu: Investirea a 10 000 de euro într-un startup, lângă care se mai adaugă încă 10 000 de euro co-finanțare dintr-un fond public, obligă antreprenorul să aducă un investitor cu interes real de business la masă. Cred că o astfel de metodă era foarte bună pentru unele finanțări de tip Startup Nation.

Dacă ne uităm la acceleratoarele existente, foarte puține au un model de business sustenabil de sine stătător. De obicei, e nevoie și de un fond de investiții sau o finanțare publică. Aplicând o abordare doar dintr-o perspectivă de tip business, e dificil să aduci argumente în favoarea construirii unui accelerator, câtă vreme, la începuturile ei, viața unui startup este plină de neprevăzut, iar riscurile de a câștiga doar procente mici sunt foarte mari. Multe dintre startupuri se închid după perioada de accelerare, iar atunci când se merge înainte cu succes, de obicei, investitorii de la Series A sunt cei care încep să culeagă roadele, și mai puțin acceleratorul în sine.

Formarea rețelelor de "business angels" este binevenită, deoarece reunește mai mulți oameni interesați de astfel de investiții. Neajunsul este că unii dintre ei nu dețin întru totul priceperea și deprinderile de a se implica eficient în susținerea startupurilor . De aceea, este important ca aceștia să fie ghidați/educați în acest proces. În acest sens, am contribuit la crearea Transylvania Angels Network, ceea ce a trezit interesul a peste 120 de oameni, deși, în Cluj, există cu siguranță peste o mie de oameni care și-ar dori, măcar să testeze ce anume înseamnă "angel investment". Avem de câțiva ani și legea pentru "business angels", doar că aceasta are nevoie de niște schimbări. Inspirându-ne din modelul britanic, următoarele soluții care să îmbunătățească legea ar fi ca investitorii să fie scutiți de taxe pe sumele respective, să existe o certificare de "business angels", iar, în caz că pierzi banii investiți, să primești niște scutiri extra.

Cu toate că situația s-a mai ameliorat, domeniul IT clujean este încă destul de deconectat de alte industrii/domenii, unde există probleme de rezolvat și care ar fi, în mod cert, rezolvate, prin apelul la soluțiile IT. Câtă vreme între agricultură, educație, energie, industrii și sfera IT există încă rupturi mari, ameliorarea acelor neajunsuri prin implicarea produselor software se lasă așteptată. Dincolo de aceste inconveniente, este important ca domeniul IT să nu se opună inovației, ci să o valorifice în sensul transformării acesteia într-un instrument menit să-i aducă progresul. Schimbarea noastră nu vine cu fericire, ci cu provocarea pe care cred că e mai bine să o îmbrățișăm.

Aș vrea să fim flămânzi de mai bine și cu mai multe frică că putem pierde ceea ce avem. Da, acum, sfera IT este într-o situație confortabilă, aduce joburi, venituri, și alte proiecte, și nu există ceva foarte presant pentru ecosistem. Dar este foarte important să nu cădem în autosuficiență, ci să ne menținem vigilența și să fim animați în continuare de ideea de a evolua. Mai agile sau mai încete, mai ambițioase sau mai slabe. acțiunile noastre de acum, ne vor spune unde vom ajunge peste 3-5 ani.

Embrace the change and adapt to it. Be alert and hungry. Guard your mindset -> actions -> future.

După cum menționam în încheierea articolului din numărul anterior, putem să ne concretizăm această viziune comună sub forma unui manifest, care să enumere mai multe puncte și direcții, pe care le putem transforma în pretexte de a comunica și colabora mai bine. Nu înseamnă că organizațiile își vor schimba proiectele sau că vor avea mai mult de lucru, ci, pur și simplu este o ocazie de a ne exprima modul cum se poate îmbunătăți perspectivele asupra viitorului ecosistemului local. Bineînțeles că invitația este deschisă și către alte organizații care se pot alătura cauzei, alături de cele existente.

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO