ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 88
Abonament PDF

Procesul de User Experience în domeniul medical

Andreea Popescu
UX Concept Designer @ Ascom
DIVERSE

Una din provocările constante ale umanității a fost și este, în continuare, creșterea calității vieții, precum și prelungirea acesteia. Totuși, în contextul actual, atât globalizarea, cât și tehnologizarea au adus după sine și noi boli și probleme medicale rare, fapt pentru care spitalele au început să fie din ce în ce mai asaltate de un număr mare de pacienți în căutare de modalități de tratament. Acest fapt a dus la dezvoltarea continuă a mijloacelor prin care pacienții sunt tratați, dar și la modalitatea în care medicii comunică între ei, pentru rezultate pozitive și orientate către pacient. Așadar, atât tehnologiile hardware, cât și interfețele cu utilizatorul au început să devină din ce în ce mai complexe, personalul medical având adesea nevoie de traininguri specializate pentru a ști cum să folosească produsele în sine. Astfel, a apărut nevoia de a adapta cât mai mult produsele medicale, nu doar pentru a asigura o precizie în outputul lor de informații, ci și prin modalitatea prin care ele pot fi folosite de personalul medical.

Necesitatea aplicațiilor software în spitale

În anul 2014, în Europa, media de spitale generale pentru 100.000 de locuitori era de 2,9, aceasta însemnând în jur de 521 paturi de spital, după statisticile oferite de European Hospital and Healthcare Federation. Însă, de la an la an, fluxul de pacienți a crescut, iar în cele mai multe dintre cazuri, personalul spitalicesc ori a scăzut, ori este insuficient pentru nevoile populației. Modalitățile clasice de triaj, de indexare a datelor personale ale pacienților, de verificare a informațiilor medicale (a istoricului medical) ale acestora, precum și complexitatea sarcinilor de îndeplinit pentru tratarea fiecărui pacient în parte au dus la orientarea către o direcție, pe cât mai posibil, digitalizată a procesului (acolo unde este posibil). Ce înseamnă acest lucru? Integrarea în proces a aplicațiilor informatice care să faciliteze munca personalului medical, având ca principal beneficiar pacientul, utilizatorul final de facto al tuturor sistemelor spitalicești.

Procese și reglementări la nivel de aplicații software

Prin canalele media putem citi, încă destul de des, despre erori medicale care au dus fie la înrăutățirea stării de sănătate existente, apariția unei noi probleme medicale a pacientului, fie chiar la decesul acestuia. Dar, uneori, evitarea erorilor, atât umane, cât și de software/hardware se poate face printr-un minimum de pași și reglementări care, odată respectate, pot face diferența dintre viață și moarte. De exemplu, în anul 1999, Institutul de Medicină a publicat materialul numit "The Err is Human" în care prezenta o analiză a mortalității pacienților în spitale ca rezultat al erorilor medicale, punând totodată accent și pe modalități și strategii prin intermediul cărora acestea să poată fi evitate. Dacă la nivel uman au început să fie aplicate procese interne de funcționare, sancțiuni salariale sau pierderea locului de muncă și/sau acțiuni înaintate pe cale legală, la nivel de software și chiar hardware au fost implementate standardizări de utilizabilitate care să fie urmărite în toate fazele de proces de dezvoltare. Cel mai cunoscute astfel de standarde de utilizabilitate sunt IEC 62366:2007, IEC 62366:2007+A1:2014 și IEC 62366-1:2015. Acestea cuprind definiția a ceea ce înseamnă utilizabilitate (eng. usability), și anume "o caracteristică a interfeței cu utilizatorul care stabilește eficacitatea, eficiența, precum și satisfacția acestuia. Așadar, pentru a minimaliza erorile de utilizare, precum și riscurile asociate, utilizabilitatea produsului trebuie realizată prin valorificarea Procesului de Inginerie a Utilizabilității. (IEC 62366: 2007 și A1: 2014)."[^3] (trad. Usability Engineering Process, acronim UEP). Ce înseamnă acest lucru pentru echipa implicată în procesul de dezvoltare a produsului medical? Aceasta va trebui să se conformeze unui proces descris în standarde și adaptat nevoilor fiecărui proiect în parte, pe care să îl urmeze cât mai în detaliu, pentru a se asigura că acesta acoperă reglementările cu privire la produsele software și/sau hardware pe care le produc.

Rolul echipei de User Experience în proces

Utilizabilitatea este una dintre trăsăturile cheie menționate de Peter Morville în honeycombul cu caracteristici esențiale ale unui produs care oferă utilizatorului o experiență de calitate. El a creat această diagramă tocmai din motivul de a enunța faptul că utilizabiliatea unui produs nu este suficientă. Așadar, echipa dedicată procesului de User Experience (acronim UX) nu are în vedere doar utilizabilitatea produsului, ci urmărește și celelalte caracteristici menționate de Morville în diagrama sa, și anume: dezirabil (eng. desirable), accesibil (eng. accessible), credibil (eng. credible), ușor de găsit (eng. findable) și util (eng. useful).

img. 1 Diagrama UX a lui Peter Morville

Procesul de UX al echipei, care poate fi diferit de la o companie la alta, poate fi structurat astfel:

  1. Înțelegere (eng. understanding). În cadrul acestei faze, au loc întâlnirile cu stakeholderii pentru a afla informații cu privire la ceea ce se dorește să fie realizat (scopul proiectului). Totodată, are loc și maparea celor mai importante aspecte/caracteristici pe care produsul ar trebui să le aibă. După aceasta, se realizează și niște schițe timpurii pentru a vedea dacă produsul va fi în acord cu scopul definit.

  2. Cercetare (eng. research). După ce prima fază a fost definită, are loc faza de cercetare, în care au loc sesiunile de intervievare și observare a utilizatorilor, se consultă materialele care pot oferi mai multe informații despre utilizatori, dar și comportamentul acestora în raport cu folosirea aplicațiilor, echipamentelor etc. în anumite circumstanțe. Totodată, se ia în considerare și competiția care există deja pe piață, fiind supusă unei analize comprehensive.

  3. Analiză (eng. analyse). Toate datele vor fi transpuse în livrabile care să ajute întreaga echipă să cunoască mai bine utilizatorul final. Printre livrabilele folosite în cadrul acestei faze se numără: profilele utilizatorilor (eng. user profiles), personas (sau arhetipurile extrase din profilele utilizatorilor), interacțiunile și procesul utilizatorului (eng. user journey), precum și harta empatiei (eng. empathy map).

  4. Schițare/proiectare (eng. design). Odată cu stabilirea scopul produsului și a nevoilor utilizatorilor, se începe translatarea tuturor acestora în wireframes, pentru a putea fi validate cu stakeholderii și/sau utilizatorii finali, iar mai apoi în interfață grafică, așa cum vor vedea utilizatorii produsului.

  5. Validare (eng. validate). Chiar dacă este ultimul pe listă, acest pas are o importanță ridicată, deoarece în cadrul acestuia utilizatorul final interacționează cu produsul (sub formă de wireframes sau interfață grafică). În urma acestei validări, se reliefează modalitatea prin care utilizatorul interacționează cu produsul, care sunt impedimentele pe care acesta le are, cum vede acesta fiecare flow în parte, ce îmbunătățiri sugerează etc. Validarea este unul dintre pașii care poate fi integrați și în procesul de development, pentru a vedea dacă implementarea realizată este în acord cu ceea ce utilizatorul așteaptă.

img. 2 Exemplu de proces de UX

Pe lângă toate acestea, ceea ce aduce în plus, de fapt, un proces adaptat la standardele pentru produsele medicale, sunt documentele necesare de completat, documente care înseamnă, la rândul lor, un proces în sine. Documentele realizate de către echipa de UX pentru fiecare proiect în parte sunt următoarele:

  1. Usability Evaluation Plan (UEP) - sunt incluse toate informațiile cu privire la aplicație (de exemplu: principalele caracteristici ale produsului, situațiile de hazard etc.).

  2. Usability Evaluation File (UEF) - sunt incluse informațiile despre profilul utilizatorilor, personas, storyboards, precum și planificările pentru sesiunile de testările etc.).

  3. Interaction Design Specifications (IDS) - sunt incluse wireframe-urile produsului, însoțite de specificații, atât pentru stakeholderi, cât și pentru ceilalți membri ai echipei (în special, UI Designer, precum și echipa de developement).

  4. Test Plan Usability (TPU) - sunt incluse informațiile cu privire la planificarea sesiunilor de validare.

  5. Formative Usability Engineering Plan (FUEP) - cuprinde descrierile întregului proces de validare formativă, precum și System Usability Scale (SUS);

  6. Formative Usability Engineering Report (FUER) - cuprinde rapoartele create după fiecare sesiune de formativă de validare.

  7. Summative Usability Engineering Plan (SUEP) - cuprinde descrierile întregului proces de validare sumativă, precum și System Usability Scale (SUS);

  8. Summative Usability Engineering Report (SUER) - cuprinde rapoartele create după fiecare sesiune sumativă de validare.

  9. Test Report Usability (TRU) - este un raport care cuprinde toate informațiile cu privire la sesiunile de validare (feedbackul primit, precum și rezultatele la System Usability Scale).

În loc de încheiere

Așadar, chiar dacă acest proces înseamnă multă documentație (în plus față de livrabilele și documentele clasice create în timpul procesului de UX), acesta joacă un rol foarte important în dezvoltarea conform cu standardele de utilizabilitate a produselor, precum și a unei mult mai bune și detaliate trasabilități a acestora.

LANSAREA NUMĂRULUI 89

Prezentări articole și
Panel: Programming

Joi, 21 Noiembrie, ora 18:00
Liberty Technology Park

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Sponsori

  • comply advantage
  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • UIPatj
  • MetroSystems
  • Globant
  • Colors in projects