ABONAMENTE VIDEO TESTE REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 77
Abonament PDF

Alan Turing, codul Enigma și inteligența artificială - interviu cu Dermot Turing

Ovidiu Mățan
Fondator @ Today Software Magazine
INTERVIU

Vorbiți-ne despre cartea dumneavoastră Prof: Alan Turing Decoded.

Dermot Turing: Am dorit să scriu o nouă biografie despre Alan Turing. Analizând biografiile existente, am constatat că unele pot fi dificil de înțeles (tehnic sau matematic) pentru cititorul obișnuit. Mai mult, doream să aflu răspuns la mai multe întrebări legate de exemplu de originea ideilor lui Alan Turing. Nu cred că ideile lui au picat din cer, ci că le-a elaborat în urma discuțiilor cu și a influenței oamenilor din jurul său. Sper ca lectura acestei cărți să fie facilă și să dezvăluie o persoană remarcabilă, omul Turing și geniul Turing.

Când lucra la Bletchley Park, Turing a avut niște excentricități. Ne puteți vorbi despre una dintre ele?

Dermot Turing:Una din excentricitățile pe care le-am descoperit în timp ce făceam cercetare pentru cartea mea a fost povestea cu mănușile. Alan Turing (la fel ca tatăl meu) încerca el însuși să facă mai întâi ceva practic chiar dacă nu avea experiența necesară. Era ceva legat de modul de pregătire de la școală, care le-a insuflat ideea de auto-suficiență, oricând acest lucru era posibil. Deci, la Bletchley Park, în primii ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial, când iernile erau deosebit de reci, Alan Turing și-a împletit niște mănuși de lână. Totul a mers foarte bine, dar nu știa cum să își coase vârfurile de la degete. Prin urmare, mergea pe bicicletă și se plimba cu fire lungi de lână la capetele mănușilor. În cele din urmă, unei femei i s-a făcut milă de el și i-a cusut vârfurile mănușilor. Desigur, majoritatea oamenilor și-ar fi cumpărat niște mănuși gata făcute.

Ce ne puteți spune despre decodarea codurilor Enigma? Dar despre proiectul Bombes care a fost legat tot de codul Enigma?

Dermot Turing: Ceea ce este esențial de știut despre Enigma este că, deși furai sau obțineai o mașină Enigma, existau realmente milioane de milioane de moduri în care putea fi setată, iar până când nu știai aceste setări nici nu puteai spera să descifrezi un mesaj pe care l-ai interceptat de la inamic. Deci, marea provocare pentru Bletchley Park era să se găsească modul în care Enigma era setată - ceva ce germanii schimbau zilnic în fiecare din rețelele lor.

Din fericire, chiar înainte de izbucnirea războiului, cripto-analiștii polonezi ce lucrau la Varșovia au distribuit informații despre Enigma serviciilor secrete britanice și franceze. Descoperirile lor au inclus metode diverse de a identifica setările Enigma, inclusiv o mașină care să spargă codul, un aparat numit bomba, care a testat sistematic cele 17,576 de moduri în care cele trei contoare principale ale Enigmei puteau fi orientate. Această idee a fost nucleul unor mașini mai sofisticate numite Bombe dezvoltate de Alan Turing și Gordon Welchman la Bletchley Park. Utilizând Bombes, britanicii iar mai apoi americanii au putut să descopere setările zilnice folosite de majoritatea rețelelor Enigma de la finalul anilor 1940 până la finalul războiului.

Colossus a fost primul dispozitiv electronic de calcul automat din lume la care Alan Turing a lucrat alături de Flowers și Newman. Ne puteți spune mai multe despre acesta?

Dermot Turing: Oamenii tind să creadă că spargerea codurilor în Al Doilea Război Mondial s-a rezumat la Enigma, poate pentru că povestea este foarte bună - dar sunt multe alte povești similare, unele mai interesante decât Enigma. Una dintre ele este despre criptarea teleprinterului. Enigma este o mașină folosită la criptarea mesajelor în cod Morse trimise prin radio, dar unele mesaje radio au fost trimise folosind cod Baudot-Murray utilizat de mașinile telex pentru a comunica unele cu altele. Germania (precum alte țări) a creat mașini complexe pentru a cripta aceste mesaje chiar în momentul în care erau trimise. Aceste mașini numite aparate Lorenz, erau similare cu mașinile Enigma deoarece foloseau contoare pentru a transforma limbajul simplu în text criptat, și trebuia să știți cum sunt calibrate contoarele Lorenz zilnic, pentru a putea interpreta mesajele interceptate. Aici se opresc asemănările.

În 1942, fostul profesor al lui Alan Turing de la Universitatea Cambridge, numit Max Newman, s-a alăturat echipei la Bletchley Park și a început să lucreze la decriptarea teleprinterelor germane. Pe baza unor descoperiri anterioare ale lui Turing, a constatat că cea mai bună metodă de a decripta mesajele Lorenz era să folosească contoare electronice de viteză înaltă care să ruleze teste statistice pe date, ceea ce le va oferi indicii despre cum să seteze contoarele din aparatele Lorenz. După multe discuții cu Tommy Flowers, un inginer electronist căruia i se dezvăluise secretul de la Bletchley, au inventat o nouă mașină pentru teste. Aceasta avea multe din trăsăturile unui computer electronic modern programabil. S-a numit Colossus și a devenit funcțional la Bletchley Park în 1944, aducând contribuții semnificative modului în care Puterile Aliate au înțeles gândirea germană dinainte și de după debarcarea din Normandia.

Ce părere aveți despre dezvoltarea inteligenței artificiale? Cum va evolua peste 10 ani?

Dermot Turing: Cel mai interesant aspect legat de Inteligența Artificială este cât de puțin s-a schimbat dezbaterea în cei 70 de ani care au trecut de la introducerea ideii de către Alan Turing. Cu siguranță, există realizări mari în Machine Learning și Intelligent Systems, lucruri pe care nu ni le puteam imagina acum 20 de ani. Progresul în domeniul capacităților tehnice nu a fost asociat cu progresul în ceea ce am putea numi aspectul filosofic al Inteligenței Artificiale.

În 1949 Alan Turing a provocat o dezbatere, ce se desfășoară și în prezent, anume dacă mașinile pot "gândi" și care este impactul acestui aspect asupra noastră. Pentru Turing era chiar evident că mașinile gândesc - deci cele mai importante întrebări ar trebui legate de scopul pentru care gândesc și lucrează mașinile. După părerea mea, aceste întrebări sunt încă nerezolvate și este dezamăgitor că profesioniștii ce lucrează la proiecte AI, de obicei ignoră problemele etice din jurul cercetării AI, discreditând riscurile cu idei de genul "vă uitați la prea multe filme SF". Cred - așa cum o făcea și Alan Turing - că este inevitabil ca o super-inteligență artificială să evolueze, și mai cred - în contradictoriu cu alți cercetători - că ar trebui să începem să ne pregătim acum în ceea ce privește evoluția acesteia și provocările pe care le vom întâmpina.

Suntem bucuroși să vă avem ca lector principal la această ediție a Cluj IT Days. Spuneți-ne câteva cuvinte despre prezentarea dumneavoastră.

Dermot Turing: Sunt foarte încântat să iau parte la Cluj IT Days în 2018. E o oportunitate deosebită să pot vorbi despre munca lui Alan Turing în domeniul Inteligenței Artificiale, ce a debutat imediat după Al Doilea Război Mondial, când a fost implicat în crearea primelor computere electronice programabile. Prin urmare, voi vorbi despre orginile dezbaterii referitoare la mașinile ce gândesc și despre lipsa unei dezbateri filosofice în ceea ce privește Inteligența Artificială, un element extrem de important pentru noi toți.

LANSAREA NUMĂRULUI 78, CLUJ

Prezentări articole și
Panel: Industry X.0. Manufacturing

Miercuri, 12 Decembrie, ora 18:00
sediul Accenture

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Sponsori

  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • BCR
  • Itiviti
  • Connatix
  • UIPatj
  • MicroFocus
  • Colors in projects