ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 142
Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 66
Abonament PDF

Design Thinking este un lucru simplu

Bálint Ákos
Trainer @ M&Co Training



DIVERSE

Nu pot să zic că sunt expert în design thinking. Noi doi am avut doar două întâlniri în plan profesional. Am condus însă destul de multe ateliere pe tema generării de idei, unde am acumulat și eu ceva experiență, relevantă și în tema design thinking.

Prima "întâlnire" a avut loc la firma unde lucram atunci. Scopul propus al atelierului a fost găsirea a noi domenii de utilizare pentru un dispozitiv dezvoltat pentru monitorizarea motoarelor electrice de mare putere. Dispozitivul respectiv a fost dezvoltat de către una dintre clienții firmei. Atelierul a fost condus de o persoană experimentată, venită special pentru asta din Germania. Am lucrat două zile și am trecut prin toate punctele din meniu: am definit value propositions, am făcut sales pitch, am căutat success factors, am întocmit user journeys, personas și așa mai departe. Am desenat imagini frumoase, am folosit post-it-uri colorate de toate formele și dimensiunile, am completat tabele uriașe, am discutat ore în șir și așa mai departe.

Un singur lucru a lipsit ca atelierul să fie perfecțiunea întruchipată: nimeni din sală nu a văzut în viață un motor electric de mare putere. Eu am învățat ceva la facultate, le-am și văzut de la distanță, când lucram în diferite fabrici, dar cu toate acestea nu aveam habar ce probleme pot da aceste mecanisme. Sau unde, la ce și cum sunt folosite? Sau cum se face mentenanța? Nimic. Nada. Tot ce știa echipa despre motoarele electrice se baza pe prezentarea făcută de reprezentantul clientului, cel care a dezvoltat dispozitivul respectiv. Ulterior nu pot să zic că atelierul a fost un succes de neuitat. La trecerea celor două zile, rezultatul net al atelierului - în afară tonele de hârtie folosită pentru desene, tabele, etc. - convergea spre zero. Cel puțin, eu măsor succesul unui atelier de generare idei în numărul și calitatea ideilor și conceptelor noi produse.

Al doilea proiect a fost o misiune singuratică. O încercare de optimizare a procesului de pregătirea mărfii pentru livrare în depozitul unei măcelării de mărime mijlociu. Nu mă pricep nici la industria alimentară, însă am examinat procesul dintr-un punct de vedere bine definit: dinspre IoT. Poate găsesc un pas, un subproces, un procedeu, care se poate îmbunătăți cu instrumente mobile. Am stat acolo vreo trei zile. Am urmărit drumul cărnii de la intrarea sub formă de vacă sau porc, prelucrarea, afumarea, stocarea, până la ieșire. Am observat cum se prepară comenzile pentru transport, cum se scot din depozite temporare, cum se cântăresc, cum se pun etichetele, etc. .

După cele trei zile, am analizat observațiile cu un prieten care a mai lucrat în acest domeniu, am pregătit câteva idei și m-am dus cu sugestiile la șefu'. I-am expus observațiile și am discutat ideile. Până la urmă, una dintre idei a trecut testul realității: montarea unui cântar pe căruciorul cu care se mută marfa dintre depozite. Cântarul este conectat la WIFI și comunică cu aplicația de gestionare a comenzilor. Astfel comanda se poate pregăti deja în depozit, economisind timp. O altă idee a fost pusă deoparte pentru a analiză ulterioară. Un rezultat destul de bun, cred. Faza următoare și anume implementarea unui prototip, a fost făcută intern. Rolul meu s-a terminat aici.

Acum, prin povestea aceasta nu vreau să demonstrez că user journey și restul sunt prostii. Nu sunt. Vreau să-l subliniez doar că design thinking este în primul rând thinking, adică un mod de gândire, o paradigmă, o filozofie sau denumiți-o așa cum doriți. Paradigma este simplă: concentrarea pe nevoile și problemele utilizatorului și nu pe ceea ce putem realiza. Să pornim de la viața reală și nu de la tehnologie. Prima întrebare este "La ce va folosi utilizatorul produsul nostru?" și nu "Cum se poate realiza?".

Într-adevăr, există o multitudine de instrumente de gândire, care ajută la organizarea informației, organizarea muncii în echipă și folosirea mai eficientă a minții. Aceste instrumente pot fi folosite și merită să fie folosite, atât timp cât pot adăuga valoare procesului. Dar ele nu înlocuiesc informația. Dacă nu cunoaștem un domeniu, nu-i putem aduce îmbunătățiri, nici cu design thinking, nici cu brainstorming, nici cu lateral thinking, nici cu systematic inventive thinking, cu niciunul dintre cuvintele magice.

În primul caz, elementele spectaculoase ale procesului ne-au ascuns faptul că nu avem informația necesară. Am crezut că dacă facem pașii așa cum trebuie, vom ajunge la un rezultat potrivit. Însă instrumentul în sine a devenit obiectivul și am pierdut din vedere elementul principal: paradigma.

Design thinking este un lucru simplu. Funcționează cu atenție, empatie, dorința de a învăța și respect față de subiect.

Conferință

NUMĂRUL 142 - Robotics & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO