ABONAMENTE VIDEO TESTE REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 63
Abonament PDF

Pe vremea mea, când eram elev…

Emilia Toma
Copyright & Corector @Today Software Magazine
DIVERSE

Odată cu începerea noului an școlar, mulți dintre noi ne întoarcem cu nostalgie spre timpurile acelea când eram elevi. Orele plictisitoare, notele mici, profesorii și colegii antipatici... Toate au devenit toate mai estompate lăsând loc doar pentru amintiri frumoase. Psihologia ne spune că uitarea este un medicament foarte bun pentru suflet, iar înaintea acestei științe nu puțini înțelepți și oameni de cultură i-au subliniat beneficiile. Am selectat pentru concizia ei, una dintre multele ,,ziceri'' despre uitare: ,,Viața nu merge înainte decât uitând multe."( Honoré de Balzac)

Dar se întâmplă să uităm și multe lucruri utile… Unul dintre acestea se referă la cât de important este să ne exprimăm corect pentru a ne putea face bine înțeleși de cei din jur. O primă condiție este să folosim cuvintele cu semnificația lor, așa cum este ea precizată în lucrările normative ale fiecărei limbi. În cazul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române sau DEX, un instrument la care am apelat de multe ori elevi fiind, îndemnați de profesori, părinți sau bunici. Dar această deprindere se pare că s-a pierdut odată cu trecerea anilor, după cum pierdute sunt și multe dintre semnificațiile unor cuvinte. Acum, deveniți adulți, am uitat să apelăm la acest instrument și orgolioși, folosim cuvintele după bunul nostru plac.

Cum se face că termeni precum trivial, adresat, agreat sau critic erau utilizați atunci, când eram elevi cu înțelesul lor corect, într-o manieră conformă cu sensurile lor din DEX?

Pus în fața unor enunțuri precum ,,construirea unei aplicații este trivială", ,,problema devine trivială''sau ,,taskul este trivial", vorbitorul de limbă română, care se ghidează după singurul reper de corectitudine, legitim, DEX-ul, nu poate înțelege decât că problemele sau taskurile în cauză sunt ,,vulgare, ordinare, obscene, necuviincioase, indecente, scabroase." Merită oare bietul task să fie bănuit de asemenea defecte?

La același risc de receptare într-o conotație negativă supunem pe nedrept construcții în care este utilizat în mod eronat termenul ,,critic" ca în enunțul : ,,Comunicarea și procesele prin care HR-ul interacționează cu restul organizației sunt absolut critice." Cel căruia i se adresează mesajul trebuie să analizeze contextul în care apare respectivul enunț, pentru a-și da seama că adjectivul ,,critice" înseamnă de fapt importante, necesare. Dacă respect semnificația din DEX, (critic I. adj. 1.Care apreciază calitățile și defectele ( unor oameni, stări, fapte, opere etc.) 2. Care se referă la un punct sau la un moment de criză, care premerge o schimbare bruscă ( în rău); care poate determina o schimbare decisivă (în rău);), pledoaria pentru necesitatea comunicării devine un rechizitoriu.

În alte situații, utilizările eronate ale cuvintelor implică nuanțe afective care sunt neadecvate în contexte marcate de precizie și neutralitate, așa cum este utilizat de regulă verbul ,,a agrea" în enunțuri de tipul ,,am agreat contractul", ,,am agreat planul" sau chiar ,,am agreat planul de acoperiș" sau ,,programarea la dentist". În limba română, există o serie de alte verbe sau locuțiuni precum a stabili, a cădea de acord, a conveni, a se învoi care pot să înlocuiască verbul acesta pe care în DEX îl găsim explicat așa : a agrea vb. I. A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva. A da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic. Așadar, doar ambasadorii pot fi agreați, fără a fi neapărat agreabili... .

Un alt exemplu care generează mare confuzie și se insinuează din ce în ce mai des este utilizarea greșită a verbului a adresa, ca în enunțurile următoare pe care le-am cules din articolele apărute în publicația de față : ,,Acest lucru se poate adresa printr-o inteligentă distribuire a rolurilor." ; ,,Sunt măsuri pe care următoarea generație încearcă să le adreseze." ; ,,Majoritatea companiilor au început să adreseze această criză." Semnificația menționată în DEX a verbului a adresa (1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, instituție etc. cu o invitație, o cerere. ; a face apel la ...; a scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc.) nu se regăsește în niciuna din enunțurile date ca exemplu, care au preluat semnificațiile pe care verbul to address le are în engleză.

Cuvintele pe care le-am supus analizei, trivial, adresat, agreat și critic, sunt doar câteva dintre neologismele pe care noi le-am împrumutat din limba franceza începând cu secolul XIX și care sunt de mult timp încetățenite în limba română. Dar exemplele de mai sus demonstrează că se ignoră această etapă din evoluția limbii române, iar noile sensuri adăugate și preluate dintr-o limbă care nu este romanică, precum engleza, creează deocamdată confuzie. De aceea, ar fi bine să refacem gestul elevului conștiincios care am fost cândva și să mai răsfoim din când în când dicționarul pentru a ne asigura dacă utilizăm corect un cuvânt.

LANSAREA NUMĂRULUI 64

Înregistrează-te

Cluj-Napoca

Miercuri, 18 Octombrie, ora 18:00
PANEL: Big Data & Machine Learning

Facebook Meetup

Sibiu

Marți, 24 Octombrie, ora 18:00
PANEL: Automotive

Facebook Meetup

Timișoara

Miercuri, 25 Octombrie, ora 18:00
PANEL: Testarea Automată

Facebook Meetup

Sponsori

  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Gemini Solutions
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • ntt data
  • FlowTraders
  • Crossover
  • MHP
  • Continental
  • Colors in projects

IT Days