ABONAMENTE VIDEO TESTE REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 60
Abonament PDF

Incremental sau disruptiv?

Bálint Ákos
Trainer @ M&Co Training
DIVERSE

În lumea businessului se vorbește despre două tipuri de inovație: incrementală și disruptivă. Cu toate că inovația disruptivă este mult mai promovată, ambele sunt la fel de importante pentru companii. Mai mult decât atât, deși necesită un mod de gândire diferit, ambele tipuri de inovație se pot face în mod sistematic.

Pentru a ilustra această situație să luăm o analogie din artă: inovația incrementală corespunde operelor noi, create într-un anumit stil, iar cea disruptivă se potrivește cu inventarea unui stil complet nou. Ar fi fost păcat, dacă în fiecare stil de pictură ar exista numai un singur tablou, nu? Un singur Picasso, un singur Monet, un singur Van Gogh…

Pentru a înțelege mai bine diferența între cele două moduri de gândire, avem nevoie de un ocol / circumscriere teoretică. Acest ocol va da răspuns și la întrebarea de ce și cum se poate sistematiza inovația. Pentru că, până la urmă, aceasta este important.

Să începem cu spațiile conceptuale. Un spațiu conceptual este un stil de gândire structurat. Faimosul "box" din "think outside the box". O limbă naturală, un limbaj de programare, stiluri de muzică, teorii fizice, trenduri de modă, regulile unui joc și așa mai departe. Pentru cei cărora le plac numerele, voi dau un exemplu concret: în industria farmaceutică scopul principal constă în crearea unor moleculelor noi cu anumite proprietăți chimice dorite. Conform cunoștințelor științifice actuale, numărul candidaților potențiali este între 1023 și 1060 (dintre care un număr de 108 molecule au fost deja sintetizate). Adică acesta este spațiul conceptual al medicamentelor. Repet, după cunoștințele actuale.

Într-un spațiu conceptual putem să ne plimbăm pe potecile cunoscute sau putem căuta drumuri noi. Aceasta din urmă se numește creativitate exploratorie și corespunde inovației incrementale.

Pentru a exemplifica, să considerăm Big Data ca un spațiu conceptual. Aplicarea algoritmilor existenți pentru a rezolva o problemă concretă înseamnă "plimbare pe poteci cunoscute". Este o soluție de rutină. Algoritmii noi de prelucrare a datelor, structuri noi de stocare, clase noi de informații obținute din prelucrarea datelor, domenii noi de aplicare reprezintă inovații între granițele spațiului definit de acest concept.

Inovația disruptivă înseamnă depășirea granițelor și crearea unor spații conceptuale noi. O paradigmă nouă de prelucrare a datelor este o astfel de transformare, cum a fost, de exemplu, introducerea rețelelor neuronale. Sistemele deep learning au deschis ușa pentru posibilități noi, imposibil de realizat cu algoritmi bazați pe reguli IF-THEN. Acest tip de creativitate se numește creativitate transformațională.

Unele spații, bineînțeles, au un potențial mai bogat decât altele. Un joc de tip x și zero este atât de simplu, încăt jucătorii pot să țină minte toate mișcările posibile și să aleagă mișcarea potrivită pentru fiecare situație. Șahul este diferit. Jucătorii umani folosesc euristici pentru a analiza situațiile și pentru a alege tactici optime. Și calculatoarele sunt nevoite să facă aceasta la un anumit nivel, pentru că nici acum nu au puterea de procesare necesară pentru analizarea tuturor posibilităților. Gândiți-vă la exemplul cu medicamentele: niciun calculator nu este capabil să examineze 1060 molecule în timp util. În aceste cazuri, metoda "brute force" nu merge, așadar trebuie folosite euristici. Conform Wikipediei, un euristic este o abordare folosită pentru rezolvarea problemelor sau pentru descoperiri, care utilizează o metodă practică și empirică fără a garanta pentru caracterul său optim sau perfect, dar suficient pentru scopurile imediate.

Euristici sunt folosite peste tot și tot timpul (să ne gândim numai la forma sa fundamentală, încercarea și eroarea) într-un mod mai mult sau mai puțin conștient. În cercetările științifice fie de bază, fie aplicate, ca și în cel farmacologic mai sus amintit, sunt folosite foarte conștient. Unele startupuri și companii analizează sistematic potențialele modele de afacere. Producătorii bunurilor de larg consum dezvoltă noile generații de produse după un sistem bine pus la punct. Și acestea au fost numai câteva exemple.

Explorarea unui spațiu conceptual este relativ "simplu". Cel puțin în sensul că metodele folosite pentru exploatare pot fi mai ușor recunoscute și conștientizate, existând multe rezultate în cercetarea acestui domeniu. Inteligența artificială a beneficiat mult de pe urma acestor rezultate, cei interesați în inovație pot beneficia și ei de acestea în aceeași măsură.

Transformarea spațiului presupune altceva. Dacă în jocul x și zero întroducem și simbolul +, atunci ce se va întâmpla? Va fi un alt joc și trebuie inventate regulile lui. Cel mai probabil, acest nou joc va fi total diferit de cel inițial. Va cere alte mișcări, alte strategii, un alt mod de gândire. Pentru a intra într-un spațiu conceptual nou, trebuie să uiți totul, să faci abstracție de lucrurile familiare și să înveți să gândești într-un mod nou, diferit de cel de până atunci. Cei care învață o limbă din afara spațiului European, știu ce presupune acest lucru. Cum poți vorbi într-o limbă în care nu există verbele "a fi" și "a avea" (ca în turcă, de exemplu)? Euristicile de explorare nu te ajută, pentru că transformarea necesită un alt mod de gândire. Da, trebuie să gândești "outside the box".

Numai că nu există "outside the box". În afara cutiei sunt alte cutii. Diferite. În loc să încerci a ieși din cutie, este mai folositoare căutarea în mod conștient a acestor cutii diferite. Exact aceasta propune Alan Iny și Luc de Brabandere în cartea lor, Thinking in New Boxes. În carte sunt descrise exerciții de gândire concrete care ajută la schimbarea perspectivei. Cel mai ilustru exemplu al autorilor de mai sus este firma BIC. La început, BIC fabrica numai stilouri de unică folosință. Produsul nou însemna pe atunci stilouri în diferite culori, design, formă, mărime, cu mai multe mine, etc. . Până când cineva a venit cu sugestia ca să se fabrice nu numai stilouri dar și... să zicem, brichete. Adică din producător de stilouri de unică folosință firma a devenit producător de obiecte din plastic de unică folosință - o cutie mult mai largă și cu mai multe posibilități.

Metoda lor se concentrează mai mult pe strategii de afaceri, însă euristicile de modificare sunt folosite și în inteligență artificială. Dar, în mod general, cercetările psihologice au identificat așa-numitele șabloane creative. Literatura de specialitate cunoaște mai multe astfel de șabloane, ca micșorare, mărire, inversare și altele. Există însă un pachet special, destinat firmelor care doresc să inoveze. Pachetul se numește metoda Systematic Inventive Thinking (SIT). Poate sunt și alte metode de acest fel - vorbim despre SIT, deoarece în aplicarea acestei metode am experiență. Metoda conține cinci șabloane împreună cu "manualul de utilizare" (procesul de inovare). Cele cinci șabloane, numite "Thinking Tools", sunt euristici de transformare a spațiului conceptual sau de schimbare a perspectivei - cine cum dorește. De altfel, vorbind despre inteligență artificială, operațiile utilizate în algoritme genetice (crossover și mutație) pot fi descrise tot cu șabloane creative.

În acest articol, am vrut să evidențiez că inovația se poate face în mod sistematic. În loc de blue sky thinking, trebuie cunoscut foarte bine domeniul de activitate și trebuie folosite euristici. În același timp nu trebuie uitat faptul că un euristic nu înlocuiește imaginația. Pentru creativitate, avem nevoie de ambele.

LANSAREA NUMĂRULUI 78, CLUJ

Prezentări articole și
Panel: Industry X.0. Manufacturing

Miercuri, 12 Decembrie, ora 18:00
sediul Accenture

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Sponsori

  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • BCR
  • Itiviti
  • Connatix
  • UIPatj
  • MicroFocus
  • Colors in projects