Ce condiții trebuie îndeplinite la angajarea cetățenilor străini

Adrian Beșleagă
Manager Operatiuni @ A&I Consulting

Angajarea cetățenilor străini presupune întreprinderea anumitor demersuri. Conform legislației în vigoare, angajatorul este obligat să parcurgă o serie de pași, care diferă în funcție de statul de proveniență. După cum era de așteptat, procesul este mai simplu în cazul cetățenilor din Uniunea Europeană (UE), Spațiul Economic European (SEE) sau Confederația Elvețiană (CE) și mai complicat în cazul celorlalți.

Ce presupune angajarea cetățenilor UE, SEE sau CE

Cetățenii UE/ SEE/ CE pot lucra pe teritoriul țării noastre în mod dependent sau independent în aceleași condiții ca și cetățenii români, neexistând limitări atâta timp cât activitățile desfășurate se încadrează în condițiile prevăzute de legile în vigoare.

Dacă doresc să stea mai mult de trei luni pe teritoriul României, atunci trebuie să își înregistreze rezidența la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiesc. Acest lucru poate fi făcut prin intermediul unei certificat de înregistrare, a unei cărți de rezidență sau a unei cărți de rezidență permanentă, acte eliberate pe baza unei serii de documente, în funcție de scopul șederii în România.

În cazul celor care au venit în țară pentru a se angaja, printre actele necesare se numără contractul de muncă (original şi copie) sau adeverința eliberată de angajator (original), alături de un “print screen” din Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES), la secțiunea unde se regăsesc datele referitoare la contractul de muncă, ștampilat şi semnat de către angajator pentru confirmarea veridicității documentului prezentat.

Cetățenii UE/ SEE/ CE detașați pe teritoriul României trebuie să includă, printre altele, contractul de detașare, alături de adresa de detașare traduse şi legalizate în condițiile legii și adresa din partea filialei/ societății din România prin care să confirme faptul că sunt detașați pe perioada stipulată în contractul de detașare.

Reglementări privind angajarea cetățenilor non-UE

La angajarea cetățenilor din afara Uniunii Europene sau a Spațiului Economic European există o serie de pași care trebuie parcurși de către angajator și de către persoana fizică cetățean non-UE.

În primul rând, este important de știut faptul că persoanele cu cetățenia unui stat non-UE pot fi angajate pe teritoriul României la un singur angajator, persoană fizică sau juridică și numai în limita contingentului anual aprobat prin Hotărâre de Guvern.

Odată ce o companie ia decizia să angajeze o astfel de persoană, trebuie să obțină un aviz de angajare de la formațiunile teritoriale ale IGI din județul în care are sediul social. Pentru a face acest lucru este nevoită să depună o serie de documente și să plătească taxele aferente.

Cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie soluționată în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, însă, în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

După obținerea respectivului aviz, angajatorul trebuie să trimită acest document angajatului, care la rândul lui este obligat să obțină viza de lungă ședere pentru angajare de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara de origine.

Viza de lungă ședere pentru angajare/detașare, pentru care s-a obținut în prealabil, avizul de angajare/detasare, este de 10 zile de la data depunerii, și se acordă pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii. Viza de lunga ședere pentru angajare în muncă( Simbol D/AM) trebuie solicitată în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de angajare. Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză, trebuie obținut permisul unic prin depunerea documentelor necesare la formațiunile teritoriale ale IGI din județul în care respectivul cetățean locuiește. La rândul său, permisul unic se reînnoiește cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

În ce condiții pot fi angajați cetățeni non-UE

Cetățenii non-UE pot fi angajați în România, cu aviz de angajare, doar dacă locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români, de cetățeni ai statelor membre UE/ SEE sau de rezidenți permanenți pe teritoriul țării. Există însă și câteva excepții de la această regulă, și anume dacă persoana respectivă:

deține funcția de administrator într-o societate comercială cu participare străină și este singura persoană numită în acea funcție;

• este sportiv profesionist și are dovezi că a desfășurat o activitate similară în altă țară;

• solicită un aviz de angajare pentru lucrători transfrontalieri;

• solicită un aviz de angajare pentru lucrători sezonieri.

Indiferent dacă se încadrează sau nu la excepțiile specificate, pentru a se angaja în România cetățenii non-UE trebuie:

• să îndeplinească cerințele speciale de pregătire profesională, experiență în activitate și autorizare;

• să facă dovada faptului că sunt apți din punct de vedere medical să desfășoare activitatea respectivă;

• să nu aibă antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României;

• să se încadreze în contingentul anual aprobat prin Hotărâre de Guvern.

• La rândul său, angajatorul este obligat:

• să aibă achitate la zi obligațiile către bugetul de stat;

• să desfășoare efectiv activitatea pentru care se solicită eliberarea autorizației avizului de angajare;

• să nu fi fost sancționat în ultimii trei ani pentru muncă nedeclarată sau angajare ilegală.

Este nevoie de aviz de angajare pentru a putea fi angajat pe teritoriul țării chiar și în cazul celor care- provin dint-un stat ai căror cetățeni nu au nevoie de viză pentru a intra în România, au drept de ședere pentru reîntregirea familiei sau sunt detașați pe teritoriul României.

Cine se poate angaja fără aviz de angajare

Legislația românească include o serie de categorii de străini care pot fi încadrați în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără aviz de angajare. Este vorba de:

• străinii al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state;

• străinii care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;

• străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;

• străinii care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislaţia română care fac dovada în acest sens;

• străinii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României;

• străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român;

• străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;

• străinii titulari ai dreptului de şedere temporară acordat potrivit prevederilor art. 130 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• străinii care au beneficiat anterior de un drept de şedere pe teritoriul României de cel puţin trei ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român şi care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 64 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• străinii care au dobândit o formă de protecţie în România;

• solicitanţii de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

• străinii toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

• Și în cazul detașării există câteva cazuri în care acest lucru se poate face fără obţinerea în prealabil de către beneficiarul prestării de servicii a avizului de detaşare.

• În această categorie intră:

• străinii angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat;

• străinii care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale ori ca titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;

• străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;

• străinii care urmează să desfăşoare activităţi lucrative în baza acordurilor, convenţiilor sau înţelegerilor internaţionale la care România este parte.

Sper ca toate aceste informații să vă fie utile !