5 diferenţe dintre un şef şi un lider

Aristotel Dascăl
Vice President of Product @Timely

Am întâlnit până acum, în diverse circumstanţe şi organizaţii, manageri operaţionali şi manageri de proiect, însă doar unii într-adevăr emanau în jurul lor o aromă relaţională specială, atrăgătoare, motivantă, care făcea de dorit prezenţa lor. Aş vrea să prezint câteva din lucrurile intrate în reflexul unul lider şi care lipsesc de obicei sau sunt total opus abordate de către un manager poziţional (are funcţia de manager prin delegare oficială). 

1. Liderul se prezintă ca parte din echipă 

Sunt câteva expresii pe care sigur le-ai auzit, şi care direct sau subtil transmit o separare între manager şi subordonat, o treaptă pe care unii vor să o sublinieze ca semn al autorităţii lor într-o organizaţie. În general aceste expresii trag o linie între manager şi echipă, managerul fiind văzut ca cel ce are cerinţele iar echipa constituită din cei ce execută cu stricteţe. Expresii de genul: "Tu trebuie să îţi vezi de treaba ta", "Deocamdată eu sunt la conducere aşă că faci cum îţi spun eu", dar şi altele, exemplifică această ruptură între manager şi echipă. Liderul prezintă un proiect ca o muncă comună, în care fiecare îşi are rolul său, şi încurajează sugestiile şi exprimarea opiniilor faţă de munca oricăruia din echipă, inclusiv a sa. Liderul se supune aceluiaşi tratament ca toţi ceilalţi. 

Inclusiv aprecierea şi mulţumirea exprimată de manageri uneori întăreşte această ruptură, făcând echipa să simtă că a prestat servicii managerului, în loc să prezinte reuşita ca fiind în egală masură datorată muncii comune a managerului cât şi a celorlalţi. De aceea în loc de un "mulţumesc pentru cât de bine v-aţi făcut treaba" un lider spune "mă bucur că am reuşit împreună să ne atingem scopul". Simţi diferenţa? 

2. Liderul ascultă autentic 

Ţi s-a întâmplat să simţi doar ca şi o formalitate evaluarea personală sau întâlnirile regulate de dezvoltare profesională cu managerul? Un lider ascultă atent şi îşi notează dorinţele tale, viziunea ta, pune întrebări cerând clarificări şi împreună cu tine face un plan de dezvoltare. Tot el, în mod proactiv, din dorinţa de a-şi dezvolta echipa, te intreabă regulat de progresul angajamentului luat de tine, şi îţi oferă timpul şi resursele de care dispune să te ajute. Un simplu manager dă din cap când tu povesteşti, aşteptând doar pauza când să îţi spună părerea lui. La orice abordare a problemelor pe care o vede greşită la tine te corectează spunând: "Dar nu trebuie să privesti aşa…", " dar tu eşti de vină…", "dar tu trebuie să îţi dai interesul, să fii proactiv". Deşi sunt sugestii bune în sine, aceasta este o abordare reactivă, care te inhibă, te face să te simţi acuzat mai degrabă decât încurajat. Liderul spune "dă-mi nişte exemple ca să înţeleg mai bine" şi "hai să facem împreună un plan", managerul spune "fă o listă cu ce crezi că trebuie schimbat la tine şi hai apoi la mine". Liderul este empatic, luându-te de la nivelul la care eşti, aşa cum eşti. Managerului îi place să se audă pe sine şi să arunce soluţiile ca pe nişte pastile. 

3. Liderul oferă înainte să ceară 

Un manager poate să ceară în mod oficial executarea unor activităţi, fără a avea nicio relaţie cu echipa. Însă un lider ştie că persoanele pe care le conduce au nevoie de o motivaţie, iar conform lui Maslow, în partea superioară a piramidei ierarhiei nevoilor personale se află imaginea de sine, şi chiar în vârf edificarea personală. Cu alte cuvinte liderul este văzut în mod constant interesat de înţelegerea şi satisfacerea nevoilor individuale, oferă sprijin şi ascultă autentic înainte de a cere dedicare şi executare din partea echipei. 

4. Liderul nu e ameninţat de succesul celorlalţi 

Liderul are o imagine de sine şi stimă de sine realistă şi solidă. Nu se identifică prin poziţia sa, ci prin abilităţile sale şi prin cât de eficient le practică. De aceea nu evită să facă o "munca de jos", de executant când asta ar creşte eficienţa proiectului la un moment dat. Ba chiar o consideră cheia în influenţa sa ca lider: a veni alături de echipă în munca de zi cu zi, şi a creşte abilităţile de conducere în cei din echipă care doresc asta ( sau care au abilităţi dar nu sunt poate conştienţi de ele). Liderul încurajează creşterea vizibilităţii tale în organizaţie, nu se pune ca şi graniţă între tine şi potenţialul tău succes. Managerii sunt des speriaţi că dezvoltându-te le vei "fura" locul, dar liderul ştie că particularităţile lui îşi vor găsi mereu locul potrivit, şi se implică proactiv în dezvoltarea ta de dragul creşterii organizaţiei. 

5. Liderul este urmat de bunăvoie 

Cea mai evidentă modalitate prin care poţi recunoaşte un lider este că echipa sa îl urmează de bunăvoie. Îl citează, îi confirmă ideile şi principiile în discuţii chiar şi când acesta nu este prezent. Un simplu manager menţine o atmosferă încordată, rece, în care ceilalţi vorbesc doar forţaţi, şi în particular vorbesc cel mai des denigrator despre manager. Bineînţeles că urmezi cu entuziasm o viziune pe care ţi-ai însuşit-o, care te împlineşte şi în procesul căreia şi tu te dezvolţi. Însă doar un lider poate insufla asta echipei sale. 

Sunt 3 cărţi pe care le-aş sugera dacă consideri că ai nevoie să te dezvolţi ca şi lider. Personal le recomand a fi studiate în aceasta ordine: 

Eficienta in 7 trepte, de Stephen Covey (Învaţă să te raportezi corect la tine şi la cei din jurul tău, însuţindu-ţi principii sănătoase şi prioritizând activitaţi zilnice). 

Cum să devii o persoană cu influenta, de Jim Dornan & John Maxwell (Prima şi cea mai relevantă calitate a unui lider este influenţa. Înţelege-o şi începe să o practici înainte de a conduce pe alţii). 

Dezvoltă liderul din tine, de John Maxwell (Primii paşi în dezvoltarea unui caracter de lider însoţit de multe exemple practice). 

Este o imprimare unică în caracterul tău, în abilităţile tale. Găseşte-o şi exploreaz-o. După cum zicea Zig Ziglar: "Eşti singura persoană de pe pământ care poate folosi abilităţile tale".