ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 140
Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 44
Abonament PDF

Metode moderne de invocare a muzei

Emilia Toma
Copyright & Corector @Today Software Magazine



DIVERSE

De multe ori, când vrem să scriem un text, amânăm momentul justificându-ne prin lipsa inspirației. Asemenea poeților antici, ne gândim că nu ar strica să invocăm solemn vreo muză. O facem, dar muzele cunosc cel mai bine greaca veche și latina, așa că nu mai insistăm. Apoi ne amintim de seara petrecută cu amicii la bere, când aceștia ne-au dat calificativul ,,genial” pentru prestația avută la ultimul banc pe care l-am spus. Stăm la pândă sperând să mai detectăm măcar un licăr din genialitatea de care te-au asigurat atunci.

Paul Cezanne (1839 – 1906) – Sărutul muzei

Degeaba! Ideile tot nu ne vin. Nu ne mai rămâne să avem și noi ca geniile romantice decât întunecatul pesimism. Dar ca trăitori în mileniul trei, suntem oameni practici și după ce am citit dintr-o suflare cartea cu un posibil titlu ,, Cum să devii fericit și eficient în trei pași”, începem să gândim pozitiv și căutăm soluții. Dacă nu intenționăm să realizăm un studiu consistent centrat pe o temă generală căruia să-i acordăm timp îndelungat de cercetare, ci avem de redactat un text care să se încadreze într-un număr limitat de pagini sau caractere, este de preferat să evităm subiectele cu teme mari. Așa reducem riscul unei abordări superficiale și incomplete, precum și riscul de a stagna la etapa de introducere sau la o perspectivă exclusiv descriptivă.

Așadar, în loc de ,, Limbajul Java” sau ,, Procesele în programare”, un subiect mai mic de tipul ,, Stand-up meeting” sau ,, Librăriile de treading în Java” are mai multe șanse să devină atrăgător sau să suscite curiozitatea. După ce am decis asupra subiectului, vrem ca ideile cu privire la acesta să fie originale. Cum depistăm în toată avalanșa de idei pe care le avem pe acelea care sunt inedite și pertinente? O metodă eficientă care ne ajută să trecem peste starea de blocaj sau de pasivitate și să reactivăm tot ceea ce cunoaștem despre subiectul ales, este scrierea liberă.

Timp de 10-15 minute, scriem un scurt text cu toate ideile ce ne vin în minte despre subiect, fără a fi atent la ordinea lor și fără a ne preocupa neapărat de corectitudinea exprimării. Inspirată din dicteul automat al poeților avangardiști care-l foloseau ca principiu de creație, scrierea liberă are avantajul de a scoate la suprafață din colțurile memoriei, asocieri surprinzătoare de idei, precum și cunoștințe pe care nu bănuiam că le deținem. Rețeaua de idei sau pânza de păianjen este o altă metodă care, prin apelul la scheme, reprezentări grafice sau dispuneri în rețea, evidențiază mobilitatea conexiunilor între idei, modul cum se grupează în jurul unor concepte cheie sau cum se generează una pe alta.

Soluția la pana de idei poate fi și consultarea agendei de idei, adică să ne uităm în acel carnețel pe care îl purtăm tot timpul la noi și în care ne notăm ideile inspirate. Se știe că multe dintre mărețele idei s-au născut nu neapărat în fața unui birou ci te miri unde: de la mărul lui Newton și cada lui Arhimede la concertul unde Kandinsky are revelația picturii abstracte. Așadar, când suntem în mașină, vedem un film, citim o carte, conversăm sau ne certăm s-ar putea ca muza să apară neinvitată și să ne aducă vreo idee interesantă.

Dacă nu avem o agendă de idei, atunci să ne facem una! De asemenea, este bine să valorificăm orice impuls de a face o notă sau o observație pe marginea unui paragraf citit, învingându-ne astfel teama de a scrie și de ane exprima propriul punct de vedere. Aceste câteva metode expuse au rolul de a ne învinge teama în fața paginii albe sau a ecranului și de a ne ajuta să imprimăm o notă de autenticitate textului scris de noi, dar nu ne garantează calitatea științifică a conținutului. Aceasta este condiționată de seriozitatea și consecvența cu care autorul se documentează , studiază bibliografia științifică anexată subiectului sau de experiența pe care o deține în domeniul abordat.

NUMĂRUL 138 - Maps & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • Connatix
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO