ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 35
Abonament PDF

Totul despre Persoana Fizică Autorizată din punct de vedere fiscal în 2015

Ioana Varga
Expert contabil Managing Partner @ A&I Consulting



Ioana Costea
Expert contabil Managing Partner @ A&I Consulting
DIVERSE

Persoana fizică autorizată- P.F.A.- se definește ca persoana autorizată să desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă. Activitățile economice pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.

Activitățile economice pe care o persoană fizică le poate desfășura ca P.F.A. sunt cele prevăzute de Codul C.A.E.N. a căror desfășurare nu este reglementată exclusiv potrivit unei legi speciale.

Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către PFA trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile O.U.G. nr. 44/2008. Autorizarea funcționării, nu exonerează P.F.A. de obligația de a obține, înainte de începerea activității, autorizațiile, avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea anumitor activități economice.

Persoana Fizică Autorizată se poate înregistra prin Registrul Comerțului, caz în care se emite un certificat de înregistrare emis de Registrul Comerțului sau, în cazul profesiilor liberale, prin ANAF, situație în care ANAF emite un certificat de înregistrare fiscală .

Ce fel de taxe și impozite plătește o persoană fizică autorizată?

În ceea ce privește modul de impozitare, o persoană fizică autorizată poate fi plătitoare de impozit în sistem real sau prin impozitare pe normă de venit.

Impozitarea în sistem real înseamnă aplicarea cotelor de impozit asupra diferenței dintre încasări și plăți.

Impozitarea pe normă de venit se poate aplica doar persoanelor fizice autorizate care nu au salariați. Acest tip de impozitare constă în aplicarea cotelor de impozit asupra unei sume fixe, stabilite anual de către ANAF - prin direcțiile locale, în funcție de tipul de activitate și de anumite criterii. La nivelul fiecărui județ sunt stabilite codurile C.A.E.N. pentru care există posibilitatea opțiunii de impozitare pe normă de venit. Potrivit Codului fiscal, norma de venit nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. Acum, salariul minim este de 975 de lei, urmând să crească la 1.050 de lei de la 1 iulie 2015. Normele de venit diferă destul de mult de la un județ la altul.

De exemplu pentru o persoană fizică autorizată pe codul CAEN 6202 - Consultanță în tehnologia informației, cu un venit mediu aproximativ de 6.000 lei/lună, cu domiciliul în Cluj-Napoca, norma de venit reglementată pentru anul 2015 este 36.270 lei/an.

Dacă persoana respectivă are un contract de muncă ca salariat, taxele aplicabile pe norma de venit sunt 16% impozit pe venit și 5,5% C.A.S.S. (Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate). Deci, ar avea de plată către bugetul statului și asigurărilor sociale suma de 7.798 lei/an, în patru tranșe trimestriale.

Dacă aceeași P.F.A. ar avea sediul în orașul Bistrița, norma de venit reglementată ar fi 19.700 lei/an, taxele totale de plată fiind aproximativ 4.235 lei/an.

Dacă revenim la exemplul de mai sus, în sistem real acea P.F.A. ar avea de plată anual suma de 15.480 lei/an, presupunând că nu există cheltuieli deductibile aferente acelor venituri.

În situația în care contractul de muncă este ca salariat cu normă întreagă, această P.F.A. are dreptul de a solicita administrației locale reducerea normei de venit cu 50%.

Tendința ultimilor ani din partea legiuitorului a fost de a reduce tot mai mult numărul codurilor C.A.E.N. pentru care există normă de venit și de a crește de la an la an aceste norme.

Contribuabilii care au realizat în anul anterior venituri din activități independente și au fost impuși la norma de venit au posibilitatea să își modifice sistemul de impunere, devenind plătitori de impozit în sistem real.

Trecerea de la sistemul de impozitare pe normă de venit la sistem real este obligatorie dacă venitul brut anual pentru anul precedent este mai mare de echivalentul în lei a 100.000 euro, sistem care este obligatoriu a fi păstrat minim doi ani consecutivi. Cursul de schimb folosit pentru calcul este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal.

În cazul în care se desfășoară mai multe activități pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, venitul net anual se calculează prin însumarea nivelului normelor de venit de la locul desfășurării fiecărei activități.

Trebuie sau nu trebuie achitată contribuția pentru pensii?

În prezent, pe lângă taxele menționate ca fiind obligatorii în cazul exemplului avut în vedere (impozit pe venit și C.A.S.S.), dacă P.F.A. nu are și un contract de muncă în calitate de salariat, datorează și contribuția la pensii (C.A.S.). Astfel, pentru pensii, contribuția este de 26,3% din venitul declarat, adică venitul pentru care dorește persoana respectivă să se asigure. Potrivit reglementărilor, acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de cinci ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Astfel, pentru anul fiscal 2015, câștigul salarial mediu brut este de 2.415 lei, în urcare de la 2.298 lei, cât a fost în 2014. În aceste condiții, baza de calcul pentru C.A.S. nu poate fi mai mică de 845 lei, dar nici mai mare de12.075 lei. Aplicând cota de CAS de 26,3% asupra acestor valori, PFA va plăti la pensie minimum 222 lei (35% x 2.415 lei x 26,3%) și maximum 3.176 lei (5 x 2.415 lei x 26,3%) pe lună.

Beneficiază o persoană fizică autorizată de șomaj sau concedii medicale?

Pe lângă contribuțiile obligatorii amintite până acum există și contribuții opționale cum sunt cea la bugetul asigurărilor pentru șomaj, cea pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale, precum și cea pentru concedii și indemnizații (F.N.U.A.S.S.).

Astfel, deși asigurarea pentru șomaj nu este obligatorie pentru o persoană fizică autorizată, ea poate alege să o plătească, în cazul în care dorește să beneficieze de ajutor de șomaj, atunci când, nu va mai avea activitate. Contribuția lunară la șomaj este de 0,5% din venitul asigurat. Persoanele fizice pot încheia contract de asigurare pentru șomaj cu Agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul.

Nici contribuția pentru concedii și indemnizații (F.N.U.A.S.S.)nu este obligatorie, însă P.F.A. poate alege să o plătească dacă dorește să beneficieze de indemnizații pentru concediile medicale.

Conform O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, contribuția pentru concedii și indemnizații este de 0,85% din veniturile supuse impozitului pe venit.

Registre obligatorii

În afara modului de impozitare, diferențele dintre cele două sisteme de impozitare sunt legate și de modul de ținere a evidenței contabile.

Persoanele fizice autorizate care aplică sistemul de impozitare pe normă de venit aplică cel mai simplu mod de evidență contabilă și declarare către A.N.A.F., acestea fiind obligate să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări și plăți referitoare la încasări pentru activitatea respectivă. Scopul urmărit cu ținerea evidenței încasărilor este legat de urmărirea atingerii/depășirii plafonului de cifră de afaceri pentru încadrarea P.F.A. la plătitor de T.V.A. (atenție, venitul și nu încasările, determină cifra de afaceri, și acesta trebuie să fie sub 220.000 lei/an pentru ca P.F.A. să fie neplătitor de T.V.A.).

Începând cu 1 Martie 2015 contabilitatea în partidă simplă, obligatorie pentru P.F.A., plătitoare de impozit în sistem real, se ține conform OMFP 170/2015. Principalele modificări aduse de acest ordin sunt:

Ce înseamnă activitate dependentă?

Indiferent de modul de impozitare, un posibil risc legat de activitatea de tip P.F.A. este reinterpretarea de către ANAF ca activitate dependentă de plătitorul de venituri salariale, în condițiile în care P.F.A. are și un contract de muncă activ, ca salariat.

În acest an tema principală a controalelor inopinate și a controalelor fiscale extinse efectuate de ANAF la firme (atât din domeniul IT, cât și din alte domenii) au fost veniturile salariale, prin acesta înțelegându-se verificarea amănunțită a tuturor cheltuielilor realizate de firme, fie că e vorba de cheltuieli cu prestarea de servicii de către cei înregistrați ca P.F.A., fie că e vorba de alte cheltuieli care pot fi considerate avantaje în natură ale salariaților. Mergând pe relația firmă - P.F.A., prin controale încrucișate există posibilitatea verificării naturii relațiilor, dacă sunt relații dependente sau independente între firme și persoanele fizice autorizate.

Consecința reconsiderării activității de tip P.F.A. ca fiind una dependentă este aceea că impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii vor fi recalculate la nivelul contribuțiilor salariale, fiind datorate solidar atât de angajator, cât și de angajat. Termenul de solidaritate se referă la posibilitatea organului fiscal de a se adresa fie plătitorului de venit (angajatorului), fie prestatorului de muncă (angajatul).

Codul fiscal definește la art. 7, alin. (1), pct. 2.1 criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o activitate pentru ca ea să fie considerată activitate dependentă:

  1. Beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru.

  2. În prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu.

  3. Plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură.

  4. Plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

Dacă oricare dintre cele patru criterii de mai sus este îndeplinit în relația firmă - P.F.A., activitatea poate fi reconsiderată ca fiind dependentă.

În decizia de a începe o activitate comercială ca P.F.A. trebuie, de asemenea, avut în vedere faptul că răspunderea persoanei pentru obligațiile asumate în legătură cu activitatea desfășurată este cu întreg patrimoniul său personal. Având calitatea de comerciant, persoana fizică autorizată poate fi supusă procedurii insolvenței.

Ce modificări legislative se pregătesc pentru 2016?

Cu toate că ar trebui să fie cea mai simplă formă de desfășurare a unei activități comerciale, legislația s-a modificat continuu pentru acest segment.

În prezent există în curs de aprobare un proiect de modificări ale Codului Fiscal care vizează și modificări la nivelul de impozitare al veniturilor obținute din activități independente, unele favorabile, altele mai puțin favorabile.

Vă prezentăm pe scurt principalele modificări existente în proiectul noului Cod Fiscal:

MODIFICAREA 1 (favorabilă) - Cotele de C.A.S. se reduc începând cu data de 1 ianuarie 2017.

MODIFICAREA 2 (nefavorabilă) - PFA vor datora CAS, chiar dacă sunt salariați.

MODIFICAREA 3 (nefavorabilă) - P.F.A. vor datora C.A.S. la nivelul cel mai mare dintre venitul realizat și plafonul minim, dar nu mai mare de plafonul maxim de cinci ori câștigul salarial mediu brut.

MODIFICAREA 4 (nefavorabilă) - Plățile anticipate de CAS nu se restituie și nu se regularizează.

MODIFICAREA 5 (favorabilă) - PFA nu vor datora CAS, dacă în anul anterior au realizat venituri lunare sub plafonul minim.

MODIFICAREA 6 (favorabilă) - Baza de calcul pentru C.A.S.S. plafonată la de 5 ori câștigul salarial mediu brut.

MODIFICAREA 7 (favorabilă) - P.F.A. nu vor mai plăti C.A.S.S. dacă nu obțin venituri, iar dacă obțin venituri sub plafonul minim, vor plătit C.A.S.S. la acest plafon.

MODIFICAREA 8 (favorabilă) - C.A.S.S. se va regulariza anual.

Așadar, în desfășurarea activității comerciale ca persoană fizică autorizată, trebuie ținut cont de tipul impozitării pe normă de venit sau în sistem real.

De asemenea, pentru a nu exista probleme legale, este important ca P.F.A. să nu fie dependentă de un beneficiar. Anul 2016 pregătește o listă de modificări fiscale atât favorabile cât și nefavorabile. Recomandarea noastră este să se țintă cont de acestea în planificarea financiară pentru luarea celor mai bune decizii.

Mult succes!

Conferință

Sponsori

  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • UIPatj
  • MetroSystems
  • Globant
  • Colors in projects