ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 26
Abonament PDF

Cadrul analizei de business (I)

Ioana Armean
Business Analyst
@Imprezzio Global
MANAGEMENT


Imaginaţi-vă că sunteţi un entuziast analist de business alocat pe un proiect nou şi nu ştiţi de care capăt să apucaţi. Nu cunoaşteţi domeniul, nici oamenii din echipa de dezvoltare şi nici măcar aşteptările părţilor implicate. Fred Brooks scria în cartea sa "No Silver Bullet" următoarele: ,,Cea mai grea parte în construirea unui sistem este aceea de a decide exact ce vrei să construieşti. Nicio altă parte a lucrării conceptuale nu este aşa de dificilă ca şi cea a stabilirii de cerinţe detaliate…Nicio altă parte nu este mai dificil de rectificat mai târziu".

Pentru că subiectul mă pasionează şi că am identificat o preocupare pentru acesta și din partea mai multor analiști de business, intenția este de a dedica mai multe articole acestui subiect. Acest articol va fi doar o introducere în temă pentru o serie de mai multe articole.

Definiție: Cadrul analizei de business este o structură reală şi/sau conceptuală care include folosirea unui ansamblu de cunostinţe, tehnici practice şi concepte demonstrate, cu scopul de a descoperi rapid, de a analiza critic şi de a capta cu precizie cerinţele de business.

Un astfel de ansamblu e prezentat în Figura 1:

Figura. 1. Cadrul analizei de business

Avansând în domeniul analizei de business și acumulând experiență pe câteva proiecte, consider că analistul de business trebuie să îşi poată defini cadrul specific pe proiectul pe care lucrează, fie el mic sau mare, waterfall sau agile.

De la ce a pornit nevoia unui cadru al analizei de business?

Experienţa recentă m-a învăţat că odată ce mi-am însuşit anumite metode şi metodologii de lucru, nu trebuie să mă opresc aici, ci să continui să îmi dezvolt bagajul de cunoştinţe şi să identific cu precizie situaţiile în care trebuie aplicate fiecare în parte.

Îmi dau seama că domeniul analizei de business este foarte variat, modul de lucru, activitățile şi aşteptările variind de la o companie la alta. Prin urmare, odată cu prezentarea cadrului de analiză de business creat de mine, vă invit şi pe voi să vă gândiţi cum ar arăta propriu cadru de analiză.

Consider că doar în acest mod, ne vom putea adapta mereu la schimbările frecvente care apar.

În cazul meu, schimbarea majoră a fost trecerea de la un proiect mic intern cu totul nou, unde am elaborat un document conţinând cerinţele de business (Business Requirements Document), către un proiect foarte mare pentru o corporaţie, în care sunt implicaţi mai mulţi stakeholder-i.

Acum ştiu că în primă fază, definirea unui cadru poate părea un pic dificil pentru un analist de business la început de drum, de aceea e necesară o ordonare clară a lucrurilor şi o vizualizare a paşilor ce trebuie parcurşi, ca şi în Figura 2.

Figura 2. Paşi de parcurs

În paralel şi/sau adiacent cu parcurgerea acestor paşi, se vor alătura şi elementele ce alcătuiesc cadrul de analiză, pe care le voi descrie în linii mari în cele ce urmează.

Elementele din cadrul analizei de business

Activităţile de BA

Cele 4 activităţi importante care se regăsesc în majoritatea proiectelor sunt prezentate în imaginea de mai jos:

Setul de documente scrise

Acestea se folosesc în timpul activităţilor de analiză de business şi sunt necesare în sprijinirea dezvoltării, precum şi în livrarea rezultatelor.

Setul de documente şablon (template documents) pe care doresc să îl folosesc pe proiectul meu conţine:

  • Matricea de implicare a părţilor interesate (Stakeholder Involvement Matrix),
  • Analiza lacunelor (Gap analysis),
  • Specificaţiile cerinţelor de business (Business Requirements Specifications),
  • Planul de management al cerinţelor (Requirements Management Plan),
  • Specificaţii de use case-uri (Use Case Specifications),
  • Planul de comunicare (Communication Plan).

Modelare vizuală cerinţelor

Folosesc cu succes următoarele:

  • Diagrame de Use Case-uri (Use Case Diagram),
  • Diagrame de activităţi (Activity Diagram),
  • Diagrame de clasă (Class Diagrams),
  • Diagrame de mod lucru (Work Flow Diagram),
  • Diagrame de process (Process Flow Diagram),
  • Prototipuri,
  • Mind maps,
  • Entity Relationship Diagrams (ERD),
  • User Interface Diagram.

Planul de dezvoltare al proiectului

În cazul meu, planul de dezvoltare folosit este cel în acord cu PMI: iniţializare proiect, planificare, execuţie, monitorizare şi control, finalizare:

Tehnicile folosite

La nivel general, tehnicile de captare a cerinţelor pe care le folosesc sunt:

  • Brainstorming,
  • Interviuri,
  • Observare ,
  • Shadowing,
  • Workshop-uri,
  • Prototipuri,
  • Modelare vizuală.

Bineînţeles, sunt mai multe elemente care pot fi folosite în crearea unui cadru de analiză personalizat. Fiecare analist e liber să decidă ce se poate aplica cu succes pe proiectul său.

În încheiere doresc să evidenţiez obiectivul principal pe care toţi vrem să îl atingem, şi anume, faptul că ne dorim cu toţii un client mulţumit. Pentru aceasta e necesară folosirea unui cadru de analiză de business bine definit. Acest lucru va face ca nevoile şi cerinţele clientului să poată fi comunicate şi înţelese în aceeaşi măsură de toate părţile interesate astfel încât, la final, clientul să fie pe deplin mulţumit de soluţia livrată.

După cum am menţionat la începutul acestui articol, subiectul este foarte vast şi va fi detaliat în următoarele ediţii ale revistei.

Dacă aveţi idei, propuneri sau deja aveți un cadru de analiză pe care îl folosiţi cu succes puteţi să îmi scrieţi despre el la adresa ioanaa@imprezzio.com.

LANSAREA NUMĂRULUI 87

Prezentări articole și
Panel: Project management

Marți, 24 Septembrie, ora 18:00
Impact Hub, București

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Conferință

Sponsori

  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • UIPatj
  • MetroSystems
  • Globant
  • Colors in projects