ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 26
Abonament PDF

Standardele deschise – o miză pentru România

Daniel Homorodean
Managing Director @ Arxia
DIVERSE


Acum câteva săptămâni, în 22 iulie, guvernul britanic a luat o decizie pe care mulţi au catalogat-o drept istorică: standardul ODF (Open Document Format) a devenit obligatoriu pentru partajarea sau colaborarea pe documente guvernamentale. ODF va fi standardul pentru schimbul de documente de tip text sau spreadsheet între departamentele instituţiilor publice britanice, dar şi cu cetăţenii şi furnizorii, eliberând astfel toţi jucătorii de nevoia de a cumpăra şi folosi software proprietar pentru a accesa documente. De acum, orice software cumpărat de instituţiile guvernamentale britanice trebuie să fie compatibil cu ODF.

Pentru UK acesta este doar un pas integrat în efortul susţinut în ultimii ani de a ajunge să aibă un guvern “mai deschis, mai transparent”, care să asigure accesul facil al cetăţenilor la serviciile publice şi la informaţia de interes public. În acest efort susţinut se înscrie promovarea datelor deschise şi a standardelor deschise, politicile britanice în acest sens fiind bine structurate şi transparente, încă din 2010. Documentul manifest Open Standards Principles începe cu o declaraţie clară:

"IT-ul guvernamental trebuie să fie deschis - deschis către oamenii şi organizaţiile care folosesc serviciile noastre şi deschis spre orice furnizor, indiferent de mărimea sa. Toate instituţiile guvernamentale trebuie să adere la aceste principii."

Vom vedea în continuare ce sunt standardele şi formatele deschise, de ce sunt ele importante şi cum putem beneficia de pe urma lor.

Ce sunt Standardele Deschise?

De-a lungul timpului, o serie de organizaţii sau guverne au încercat să dea o definiţie proprie a conceptului de Open Standard. În funcţie de compoziţia şi de interesul acestor entităţi, definiţia are grade diferite de stricteţe.

Majoritatea este de acord că un Standard este Deschis dacă este disponibil public şi poate fi adoptat şi implementat fără costuri. IETF şi ITU-T consideră un standard ca fiind deschis chiar dacă există costuri de licenţiere a patentelor, cu conditia ca ele să fie “rezonabile şi nediscriminatorii”, dar poziţia organizaţiilor open source şi a multor guverne este mai tranşantă: standardul este deschis dacă fără nici un cost poate fi adoptat, implementat şi extins.

Standardele deschise joacă un rol esenţial în politicile guvernamentale ale ţărilor dezvoltate, deoarece prin folosirea lor se asigură interoperabilitatea între sisteme şi între instituţii şi accesul liber la informaţie, fără necesitatea unor costuri suplimentare de licenţiere.

Tocmai pentru a elimina ambiguitatea şi interpretarea arbitrară a definiţiei standardelor deschise, majoritatea guvernelor au definit clar, prin normative, Standardul Deschis. Toate specifică faptul că standardul trebuie să fie gratis, unele (Africa de Sud s.a.) chiar specificând că standardul “trebuie să fie întreţinut de către o organizaţie ne-comercială”. Caracterul extensibil al standardului este explicit precizat în multe cazuri - aspect important, pentru că unele standarde sunt deschise pentru utilizare, dar nu permit extinderea lor decât după ce cumperi acest drept. Deocamdată, România nu a adoptat o definiţie a standardului deschis, dar acest lucru va fi necesar, tocmai pentru că nu există o definiţie „universală” general acceptată şi nu ne putem aștepta ca în viitorul apropiat să existe, datorită intereselor economice ale diverşilor jucători din piaţă.

Şi totuşi, dincolo de politici, ne întrebăm cum ne afectează sau cum ne ajută Standardele Deschise ? Ele sunt deja peste tot în viaţa noastră, în multe domenii. GSM-ul ne uşurează comunicarea telefonică, TCP şi IP ne permit să accesăm informaţia prin internet, SMTP să schimbăm mesaje, PCI şi USB ne lasă să conectăm echipamentele. Din pleiada de standarde deschise cu care interacţionăm în diverse feluri şi care ne fac, sau ne pot face viaţa mai uşoară, formatele deschise sunt un subset important.

Ce sunt Formatele Deschise ?

Formatele deschise se aplică fişierelor, sunt deci specificaţii pentru stocarea digitală a datelor. Definiţiile standardelor deschise li se aplică direct, dar multe organizaţii şi instituţii au adus precizări suplimentare:

“Formatul este dezvoltat printr-un proces cu vizibilitate publică, gestionat de comunitate” (Sun Microsystems)

“Formatul este independent de platformă, citibil de către maşini şi disponibil fără restricţii” (Guvernul UK)

“Formatul e bazat pe un standard deschis, dezvoltat de o comunitate deschisă,[...], e documentat complet şi disponibil public” (Commonwealth of Massachusetts)

Formatele deschise fac parte din viaţa şi din activitatea noastră, le folosim permanent atât la serviciu cât şi acasă. Iată câteva dintre ele:

De ce ne trebuie standarde deschise?

Deja majoritatea acţiunilor noastre au o componentă digitală, care în relaţie cu statul şi cu instituţiile sale, centrale sau locale, își dovedește importanța, fie că ne plătim impozitele, că depunem o declaraţie sau că solicităm un cazier judiciar. Este anacronic şi teribil de frustrant ca în ziua de azi să primeşti o hârtie tipărită de la o instituţie ca să o plimbi în cealaltă parte a oraşului pentru ca un funcţionar să introducă aceleaşi date manual într-o aplicaţie, citindu-le de pe foaie. Pentru eficienţa sistemului şi pentru calitatea vieţii noastre, asigurarea interoperabilităţii între sistemele instituţiilor publice este esențială.

În toate politicile guvernamentale ale ţărilor dezvoltate, standardele şi mai ales formatele deschise au două obiective majore:

Desigur, eficientizarea costurilor este şi ea un motiv important, considerând că standardele deschise pot fi implementate şi de către aplicaţii care nu necesită costuri de licenţiere (cel mai simplu exemplu fiind cazul formatelor documentare - Open Office/Libre Office versus Microsoft Office)

Accesul la datele deschise (Open Data), publicate într-o formă procesabilă automat (de către aplicaţii), bazată pe formate deschise, este nu doar o politică normală pentru a asigura informarea cetăţeanului, ci are şi o miză economică uriaşă. Conform studiilor McKinsey, prin folosirea datelor deschise se vor pute genera peste 3 trilioane de dolari anual!

Batalia OOXML vs ODF

Office Open XML (OOXML, OpenXML) este un format bazat pe XML şi arhivat (zipped), folosit pentru descrierea formatelor documentare (spreadsheets, presentations, word processing documents, charts) dezvoltat de Microsoft, standardizat de Ecma, ISO si IEC (ECMA-376, ISO/IEC 29500). Open Document Format (ODF) este de asemenea un format XML, dezvoltat de către comitetul tehnic al OASIS, publicat ulterior şi ca standard ISO/IEC, bazat pe specificaţia OpenOffice.org XML realizată iniţial de către Sun Microsystems.

În ultimii ani Microsoft a fost pus în corzi în mod repetat de către guvernele diverselor ţări, în bătălii precum cea care a avut loc în UK în această primăvară. Gigantul din Redmond a reuşit să oprească, sau mai bine zis să amâne tranşări ferme în favoarea ODF, dar bătălia mondială continuă acerb şi precedentul britanic va avea probabil consecinţe dramatice.

Pentru alegerea dintre ODF şi OOXML, standardul dezvoltat şi susţinut de Microsoft, se aduc de obicei argumente tehnice, însă toată lumea ştie că miza economică uriaşă este cea care dictează: eliberarea guvernelor de dependenţa faţă de produsele Microsoft are potențialul de a crea economii substanţiale, deşi are şi costuri evidente. Vă puteţi închipui o Românie în care toţi funcţionarii publici să lucreze cu Open Office, pe calculatoare cu platforme Linux ? Cam greu, aşa-i ? Dar în multe regiuni ale lumii, acest lucru deja se întâmplă.

Suita Office a Microsoft a rămas permanent în urma standardelor deschise, având un defazaj chiar şi faţă de propriul standard OOXML. Compatibilizarea întârziată cu ODF 1.2 a fost anunţată cu tam-tam în 2012, însă în mod real ea nu este asigurată nici acum. Este puţin probabil ca acest lucru să se datoreze incompetenţei tehnicienilor Microsoft, ci mai degrabă unei politici asumate strategic, de a descuraja folosirea formatelor ODF în MS Office. Frustrarea celui care deschide în Word un fişier ODT complex creat în Open Office constituie un argument bun pentru Microsoft de a discredita folosirea pe scara largă a suitelor office gratuite.

În ce priveşte argumentele tehnice, ele se referă la mai multe aspecte, dintre care:

Argumentele legate de controlul standardului sunt şi ele importante:

Viitorul acestei dispute se anunţă interesant. În mod sigur Microsoft poate să rezolve toate problemele aduse ca argumente împotriva OOXML, dacă doreşte acest lucru. Până atunci, precedentul britanic îl face şi mai vulnerabil.

Standardele deschise în România

Știm că sunt multe aspecte la care România trebuie să lucreze, astfel încât instituţiile publice să fie mai eficiente şi interacţiunea între ele şi cetăţean sau mediul privat să fie mai prietenoasă. Deşi este uşor să ne scuzăm că există lucruri mai importante de realizat decât standardele deschise, politicile publice trebuie să fie cât mai complete şi mai coerente. Ne arde mai tare ca informaţia să fie publicată şi accesibilă, în orice formă, iar formatul ei ne doare mai puţin, deocamdată, până când realizăm importanţa procesării şi reutilizării acestei informaţii.

În noua formă propusă a Strategiei Naţionale pentru Agenda Digitală, MCSI menţionează în repetate rânduri importanţa şi nevoia interoperabilităţii între instituţii, “utilizarea standardelor şi modelelor de referinţă”, declarându-şi interesul pentru “promovarea unor standarde mai înalte” astfel încât “utilizând standardele deschise, informaţiile administrate de sisteme să fie disponibile în format stabil, public, independent de furnizor”.

Toate aceste menţiuni rămân şi riscă să rămână doar vorbe goale, iar interoperabilitatea o iluzie, în lipsa unui angajament coerent, asumat, bazat pe o definiţie explicită a noţiunii de standard deschis şi a unui set de principii care să guverneze implementarea sistemelor şi publicarea informaţiilor.

Cluj IT Cluster şi standardele deschise

Pentru Clusterul Cluj IT este foarte importantă promovarea bunelor practici şi a standardelor în industria IT, cu avantaje semnificative în toate sectoarele de activitate şi în special în mediul public. Open Data, accesibilitatea web, open source sau open standards fac natural obiectul interesului nostru pentru a construi o Românie mai eficientă, mai transparentă şi mai conectată cu restul lumii.

De aceea, am stabilit un dialog direct cu MCSI şi cu alte instituţii, pentru a ajuta la instituirea unor politici sănătoase şi sustenabile, în care standardele deschise joacă un rol important.

Sper ca într-un viitor nu prea îndepărtat standardele deschise să nu mai fie doar un concept exotic, ci o realitate care să ne facă tuturor viaţa mai uşoară.

Sponsori

  • comply advantage
  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • MHP
  • Connatix
  • UIPatj
  • MetroSystems
  • Globant
  • Colors in projects