ABONAMENTE VIDEO REDACȚIA
RO
EN
NOU
Numărul 142
Numărul 141 Numărul 140 Numărul 139 Numărul 138 Numărul 137 Numărul 136 Numărul 135 Numărul 134 Numărul 133 Numărul 132 Numărul 131 Numărul 130 Numărul 129 Numărul 128 Numărul 127 Numărul 126 Numărul 125 Numărul 124 Numărul 123 Numărul 122 Numărul 121 Numărul 120 Numărul 119 Numărul 118 Numărul 117 Numărul 116 Numărul 115 Numărul 114 Numărul 113 Numărul 112 Numărul 111 Numărul 110 Numărul 109 Numărul 108 Numărul 107 Numărul 106 Numărul 105 Numărul 104 Numărul 103 Numărul 102 Numărul 101 Numărul 100 Numărul 99 Numărul 98 Numărul 97 Numărul 96 Numărul 95 Numărul 94 Numărul 93 Numărul 92 Numărul 91 Numărul 90 Numărul 89 Numărul 88 Numărul 87 Numărul 86 Numărul 85 Numărul 84 Numărul 83 Numărul 82 Numărul 81 Numărul 80 Numărul 79 Numărul 78 Numărul 77 Numărul 76 Numărul 75 Numărul 74 Numărul 73 Numărul 72 Numărul 71 Numărul 70 Numărul 69 Numărul 68 Numărul 67 Numărul 66 Numărul 65 Numărul 64 Numărul 63 Numărul 62 Numărul 61 Numărul 60 Numărul 59 Numărul 58 Numărul 57 Numărul 56 Numărul 55 Numărul 54 Numărul 53 Numărul 52 Numărul 51 Numărul 50 Numărul 49 Numărul 48 Numărul 47 Numărul 46 Numărul 45 Numărul 44 Numărul 43 Numărul 42 Numărul 41 Numărul 40 Numărul 39 Numărul 38 Numărul 37 Numărul 36 Numărul 35 Numărul 34 Numărul 33 Numărul 32 Numărul 31 Numărul 30 Numărul 29 Numărul 28 Numărul 27 Numărul 26 Numărul 25 Numărul 24 Numărul 23 Numărul 22 Numărul 21 Numărul 20 Numărul 19 Numărul 18 Numărul 17 Numărul 16 Numărul 15 Numărul 14 Numărul 13 Numărul 12 Numărul 11 Numărul 10 Numărul 9 Numărul 8 Numărul 7 Numărul 6 Numărul 5 Numărul 4 Numărul 3 Numărul 2 Numărul 1
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 131
Abonament PDF

Experts Panel – Sustenabilitate

Ovidiu Mățan
Fondator @ Today Software Magazine



EVENIMENTE


Cel de-al doilea eveniment de lansare a revistei din luna aprilie a avut ca subiect de discuție Sustenabilitatea. Am povestit despre tehnologii noi și nu numai alături de invitații noștri:

Imre Zoltan: Am o serie de inițiative IoT personale cu scopul de a face economie, asta pe lângă activitatea mea de la birou.

Alin Pantea: Am background în inginerie electrică. Am lucrat cu energii regenerabile, motiv pentru care sunt azi aici. Lucrez de cinci ani la Bosch. Am început ca programator. Acum lucrez cu vehicule electrice pe bază de hidrogen, domeniu care a devenit pasiunea mea.

Cum se aplică sustenabilitatea în proiectele la care lucrezi?

Alin Pantea: Există speranță. Există energie regenerabilă, poate nu aici la noi, dar există în foarte multe părți ale lumii, ale Europei. Avem energie produsă de puterea vântului, panouri solare (în special în partea de sud a Europei). Ce facem în Automotive? Ne cumpărăm mașini electrice? Putem face acest lucru de mâine? Cu siguranță, acesta este viitorul. Dar cum putem să încărcăm cu toții vehiculele electrice? O modalitate de a compensa nevoia de energie este hidrogenul, lucru la care contribuim și noi de la Cluj. Hidrogenul folosit în mobilitate, în domenii esențiale (generatoare de electricitate în spitale sau chiar și în rețeaua publică, în zone izolate) poate fi o soluție. De unde vine acest hidrogen? Momentan, acesta provine din carbon, adică din arderi. Practic, acum nu reducem emisiile, dar industria se va schimba. Dorim să producem hidrogen din surse regenerabile, eoliene sau fotovoltaice.

Alexandru Luchiian: Am văzut că pentru a colecta date, avem nevoie de instalații și de senzori. Am instalat senzori pentru a măsura calitatea apei și a aerului. Avem nevoie de numere, pentru a vedea cum putem scădea valorile nocive. Sustenabilitatea a început în Germania, undeva în secolul XVIII. Acolo, s-a dorit folosirea lemnului reciclat ca să nu se mai taie păduri. Trebuie identificată sursa problemei pentru a identifica cauza, apoi a pune catalizatoare și a strânge robinetul.

Imre Zoltan: Proiectele la care eu lucrez se bazează pe colectarea de date ce vine de la Alex. Ajutăm clienții să adune și să facă agregare de date. La final, dorim să avem clienți care respectă legislația. Noi facem integrări ale soluțiilor realizate de furnizori terți. Noi facem implementări, de la strategia clientului până la testare și mentenanță. Creăm soluții cloud. În munca cu clientul trebuie să aducem la un numitor comun standardele, procesele și metodologiile care pot varia în funcție de departamentele unei organizații.

Vorbește-ne despre proiectele tale și spune-ne cât de poluată este atmosfera din jurul nostru?

Alexandru Luchiian: Depinde unde măsurăm. Totul a început ca un hobby în cadrul unui laborator IoT. Ulterior, am vrut să fac o chestie mai mare și i-am dat un nume autohton - Strop de Aer. Am început să testez toți senzorii cu laser ce testează concentrația de particule în suspensie. Am avansat destul de mult în această privință, iar acum primesc telefoane de la primării pentru a oferi consultanță. Mi-a luat mult timp și bani să dezvolt această cercetare. Sunt aproximativ 100 de senzori instalați în toată țara. În Cluj sunt vreo 28. Am observat că vremea influențează cantitatea de particule în suspensie. Asta ne spune că trebuie să colectăm mai multe date decât ceea ce vrem noi să urmărim. E nevoie de date din domenii adiacente. De exemplu, dacă aș vrea să fac un model matematic de Machine Learning care să estimeze calitatea aerului mâine, pe baza datelor din ultimii trei ani, eu aș putea face acest lucru, dar aș avea nevoie și de un alt tip de input - Mâine e zi liberă? Mâine e școală? Mâine e sărbătoare națională? Dacă vremea e urâtă, aerul e de două ori mai poluat, deoarece orașul nu se mai ventilează natural, iar tot aerul pe care îl produce orașul rămâne la nivelul solului. Chiar și acum avem aer poluat, dar se ventilează natural, ridicându-se de la nivelul solului. Ar trebui să ne mutăm în locuri mai înalte. Clujul este într-o vale. Din păcate, nu ne ajută poziția geografică. La proiectul Strop de Rouă, problema cea mare ține de educație. Aici testez șase parametri fizico-chimici ai apei. Este o stație mobilă. Eu merg și prelevez probe. Până acum în România am prelevat probe din râuri și fântâni. Principalul factor care poluează este omul. Noi aruncăm detergenții, benzina, uleiul etc. Trebuie să educăm noua generație în acest sens.

Cum stocați hidrogenul?

Alin Pantea: Nu avem un standard de stocare, iar problema în sine este o provocare. Hidrogenul este o particulă foarte ușoară care poate evada chiar și dintr-un recipient ermetic. În domeniul Automotive, dacă este un accident, hidrogenul se evaporă, dar nu produce foc în jur. Flama se ridică, dar nu avem daune din cauza hidrogenului. Se recomandă ca hidrogenul să se producă și să se stocheze local. Tehnologia cu hidrogen se pretează la vehiculele mari în special.

Cum transformi hidrogenul în lucru mecanic? Care este procesul?

Alin Pantea: Sunt mai multe tehnologii. Noi avem un vehicul electric la care sursa de energie nu este din baterie, ci din hidrogen, dintr-un rezervor. Magia constă în faptul că interacționează hidrogenul cu oxigenul, iar emisiile pe care le avem sunt doar apă. Producerea hidrogenului verde va decarboniza industria în viitor.

Cât ne ține un plin de hidrogen?

Alin Pantea: Aș vrea să fac o comparație. Este precum varianta Diesel. Noi încărcăm camionul în 3 minute și merge 1000 km. Ca orice tehnologie nouă, aceasta este scumpă. Noi încercăm să lucrăm la partea socială, să o facem accesibilă maselor, să o industrializăm.

Cum ar trebui să abordăm sustenabilitatea?

Alexandru Luchiian: Noi, programatorii, folosim multă birotică, aparatură hardware. Ar trebui să vedem de unde provin acestea și cum sunt realizate. Dacă e vorba de birotică, ar trebui să ne preocupe dacă provin din surse reciclabile. Mai mult, dacă avem nevoie de o putere de calcul mai mare, când schimbăm laptopul să nu îl aruncăm, ci să îl dăm cuiva care îl folosește pentru școală. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi, cu omul. De asemenea, ca programatori trebuie să lucrăm modular. Cu cât facem un hardware sau un software mai modular, cu atât va fi mai ușor de modificat, de updatat și de folosit. Trebuie să creăm, astfel încât cel ce vine după noi să nu arunce resursa creată de noi la gunoi, deoarece nu o înțelege pentru că noi am scris de așa natură codul pentru a nu fi dați afară.

Imre Zoltan: În partea tehnică, m-aș gândi la scalabilitate, la folosirea resurselor cloud, la înțelegerea mai bună a algoritmilor. Pentru mine, sustenabilitatea se referă și la viața oamenilor ce fac parte din echipe. Să balansăm taskurile cu componenta well-being.

Alin Pantea: Ca programatori, trebuie să ne gândim la cum putem simplifica codul, la cum putem automatiza tot ce se pretează la așa ceva. Apoi, educația și evenimentele de genul acesta care promovează idei contribuie la sustenabilitate.

Conferință

NUMĂRUL 142 - Robotics & AI

Sponsori

  • Accenture
  • BT Code Crafters
  • Accesa
  • Bosch
  • Betfair
  • MHP
  • BoatyardX
  • .msg systems
  • Yardi
  • P3 group
  • Ing Hubs
  • Colors in projects

INTERVIURI VIDEO