ABONAMENTE VIDEO TESTE REDACȚIA
RO
EN
×
▼ LISTĂ EDIȚII ▼
Numărul 69
Abonament PDF

Strategie și viziune în IT-ul clujean

Ovidiu Mățan
Fondator @ Today Software Magazine
EVENIMENTE


Cu ocazia evenimentului de lansare a numărului 68 al Today Software Magazine am discutat în cadrul panelului despre oportunitățile din IT-ul clujean cu trei reprezentanți ai comunității:

Panelul a fost deosebit de interesant, răspunsurile primite au arătat viziune și dorința de a rezolva problemele actuale dar și responsabilitate într-un domeniu atât de important în România.

Piața de IT clujeană crește de la an la an, aceasta reprezintă o oportunitate pentru companii, organizații. Cum vedeți această oportunitate din perspectiva fiecărei organizații în parte ?

Emil Boc> Este de departe cea mai mare provocare a Clujului de după revoluție și cu siguranță reprezintă viitorul lui. Obișnuiesc să descriu Clujul prin mai multe litere T: talente, toleranță și tehnologie, calități care se mențin constant la un nivel înalt. 20,000 de oameni care înseamnă IT-ul clujean este aproape un oraș într-un oraș. Obiectivul strategic al Clujului este de a consolida statutul municipiului nostru și de a-l transforma în cel mai important centru de inovare digitală și unul dintre cele mai importante huburi digitale din centrul și estul Europei. Acest lucru nu reprezintă meritul primăriei, este meritul dvs. . Noi doar adunăm și punem într-o strategie avantajele competitive ale Clujului, lucruri pe care voi le-ați creat și le susțineți în fiecare zi. Din această perspectivă, crearea unui oraș în oraș (ca în Coreea de Sud, un oraș Samsung), Cluj Innovation City reprezintă un reper important pentru noi.

Emil Boc - primar Cluj-Napoca

Un alt aspect care ne preocupă foarte serios este menținerea forței de muncă în IT. Parteneriatele cu universitățile clujene, cu societățile civile, cu mediul de afaceri reprezintă cheia viitorului Clujului. Universitățile sunt partenerul cu care lucrăm în fiecare zi, pentru ne asigura din perspectiva lor continuitatea acestui demers educațional și din perspectiva noastră, de a oferi tinerilor șansa de a rămâne la Cluj. Banca Mondială a prezentat un raport în care Clujul era considerat un oraș magnet, ca fiind primul oraș din România unde ți-ai dori să te muți, dacă ai lua o decizie să trăiești în altă parte. Dincolo de decizia de a-i invita pe alții să se mute la Cluj, lucru pe care îl dorim, ne interesează foarte mult ca acei care termină școala la Cluj, să rămână aici pentru că reprezintă valoarea adăugată și esențială a Clujului. Pentru aceasta ne preocupă două componente: unu - calitatea vieții, care este un concept cheie pentru ceea ce înseamnă un oraș atractiv și doi - dezvoltarea facilităților specifice unui loc de muncă în IT la Cluj. Accesul la o locuință, la o mobilitate modernă, diferită de mașină care din nefericire nu mai reprezintă viitorul și trei - soluții IT, soluții ale tehnologiei care să îmbunătățească și să ușureze viața. Asta poate să facă o administrație doar în parteneriat cu dvs. cu mediul de afaceri, cu universitățile clujene, cu societatea civilă. Fără această colaborare nu este posibil să consolidăm statutul de cel mai important centru de inovare digitală din centrul și estul Europei care este Clujul. Dumneavoastră ați creat acest avantaj competitiv al Clujului, noi doar am venit și i-am dat direcția strategică în sensul că, atunci când am discutat regândirea vechilor platforme industriale, n-am mai pus accent pe industria grea care a reprezentat trecutul Clujului, ci am oferit facilități fiscale celor care pun în valoare clădiri de birouri, clasa A, de ultimă generație, acordând 50% scutire de impozit pe clădire pentru a încuraja ceea ce știm că reprezintă viitorul. Dacă vedeți și dacă vă uitați în Cluj, aceste restructurări / regenerări urbane valorifică o altă dimensiune a Clujului, aceea de oraș inteligent, inovator, creativ, care se bazează pe talente și care reprezintă viitorul. Oricum, the future is digital și ca să preiau o reclamă : the future is yours.

Stelian Brad> Menținându-mă în același registru, trebuie să intervin punctând ceea ce înseamnă Cluj IT ca inițiativă locală și ca ambiție ce vizează obiective naționale și chiar transnaționale. Practic Cluj IT este o alianță dintre companii din sectorul IT, universități și administrația locală, axată pe ideea de cooperare, pe dezvoltarea de nișe acolo unde factorii individuali operează mai puțin eficient .Vreau să scot în evidență faptul că industria de IT locală s-a maturizat foarte mult. Dacă vrem să discutăm despre viziune este bine să privim puțin spre nivelul de unde a început toată această industrie și să refacem drumul în sens invers pentru a putea înțelege posibilele evoluții viitoare.

Stelian Brad - Prof. Dr. Ing. Dr. Ec. UTCN, Președinte Cluj IT Cluster

Ne dăm seama că după mai bine de 20 de ani de maturizare și creștere inclusiv a eficacității cu care se fac afacerile în sectorul IT pe plan internațional, aici, la noi în Cluj, am ajuns într-o etapă în care vorbim de o transformare structurală. Transformarea aceasta structurală se referă la faptul că inclusiv acele companii care s-au bazat pe un model rapid de return of investment și au dezvoltat servicii puternic centrate pe competențe ale resursei umane, pe cunoștințe tehnologice, acum se orientează tot mai mult pe crearea unor soluții mai sofisticate, mai complexe. O preocupare de acest tip se manifestă și în domeniul serviciilor, unde creștere a complexității serviciilor furnizate arată că nu avem nevoie doar de specialiști în sectorul IT ci și de expertize extinse în anumite domenii de aplicare a soluțiilor de IT. Pe de altă parte, vedem ambiția de a acumula capital autohton și de a dezvolta soluții proprietare. Lucrul acesta îl regăsim atât în multiplicarea modelelor de afaceri în companiile autohtone de IT dar și în startup-urile care încep să se înmulțească la noi în oraș, lucru care este binevenit și care arată o maturizare a acestui ecosistem. În consecință, dacă e să răspund la întrebarea ridicată de către Ovidiu, cum privesc companiile IT clujene fluxul de resurse umană proaspătă, atractivitatea orașului, sunt două perspective: una cantitativă, pentru că este o nevoie crescândă de resursă umană și cealaltă, calitativă, cea mai provocatoare și care se referă la îmbunătățirea calității output-urilor, a resursei umane dar și a programelor care se derulează în cadrul companiilor.

ntt data

Daniel Metz> Ca antevorbitorul meu, o să caut și eu în cutia cu amintiri și o să le spun oamenilor tineri, cum am început să facem IT acum 20 de ani în Cluj și cu ce probleme ne confruntam atunci și cu ce șanse formidabile și cu ce oportunități ne "confruntăm" astăzi. Îmi amintesc cu mare plăcere despre cum se circula atunci cu avionul. De exemplu ca să te întorci de la Budapesta - era Carpatair pe vremea respectivă- îți luai biletul cash dintr-un birou din Budapesta și biletul trebuia să-l cumperi cash. Când coborai din avion, așteptai împreună cu toți clienții pe care reușeai să-i aduci cu tine, să ți se dea jos din avion bagajele direct acolo pe pistă. Pe urmă, ne luam toți bagajele în mână și ne îndreptam printr-un cordon de polițiști spre clădirea aeroportului. După ce intram în clădirea aeroportului, un polițist de acolo ne aduna pașapoartele tuturor și pleca o oră, pentru a se întoarce după o oră și a ne chema și întreba pe rând ce căutăm și ce vrem să facem aici.

Daniel Metz - CEO @ NTT DATA Romania

Acesta era mesajul cu care întâmpinam în anul 2000 clienții externi, aceasta era imaginea cu care îi confruntam. Nu vorbesc despre faptul că era acea vreme în care pentru a naviga pe internet trebuia să îți cumperi acele cartele răzuibile și să folosești seara cartela de la chioșcul de ziare. Îmi amintesc de o sâmbătă, când am venit la firmă și am văzut că toți oamenii erau în firmă, aproape toți, 80%. I-am întrebat ce caută toată lumea aici că încă nu avem de lucru - era chiar la început- și cineva mi-a spus: este căldură, este net, este cola, fanta și cafea [râsete]. De aia veneau sâmbătă și erau birourile pline. Gândiți-vă cum arată astăzi infrastructura, când un client vine și câte avioane avem acuma și cum aterizăm, parcă am ateriza în altă capitală europeană. Sunt multe orașe din vest care și-ar dori un aeroport cum este în Cluj. Acum sunt hoteluri unde poți să îți cazezi clienții, sunt o sumedenie de firme de IT de mare calitate, cu performanțe deosebite care se laudă cu un portofoliu de clienți cum nici nu visam acum 20 de ani că vom reuși vreodată să aducem. Văzând atâția tineri aici, vă spun că vine vremea când va trebui să preluați voi această ștafetă și va trebui să faceți lucrul acesta cu mare curaj pentru că ciclul acesta de reînnoire tehnologică este tot mai rapid. Vântul suflă tot mai aspru prin piață și voi sunteți cei care vor trebui să ducă mai departe această mică nebunie pe care am început-o noi acum 20 de ani. Ce mă bucură este faptul că există un ecosistem omogen, echilibrat, în care administrația locală, industria de IT, clusterele au înțeles că numai toți împreună putem face față marilor provocări pentru că suntem într-o concurență acerbă cu foarte multe alte regiuni din această lume. Mă întreba cineva zilele trecute despre câți programatori ar fi nevoie în Cluj în momentul de față pentru a detensiona piața muncii. I-am răspuns că, dacă aducem 2000, 3000 sau chiar 5000, nu am rezolva decât temporar această problemă, pentru că se dă sfară în țară prin Europa că sunt programatori în Cluj și dintr-o dată vine un val de proiecte spre Cluj. Acolo unde sunt resurse inteligente, și aici sunt resurse inteligente, migrează oportunitățile pentru viitor. În încheiere, referitor la ce ar trebui noi să facem să ne menținem această industrie în oraș. Eu văd două direcții : una dintre ele este acea de a avea curajul de a aborda proiecte cu o complexitate ridicată, de a adapta modele de business pretențioase, adică să îndrăznim mai mult. A doua: să ne orientăm către piața asta locală că prea ne dorim cu toții să băgăm degetul în borcanul cu miere din vest, unde ratele zilnice sunt ridicate și nu prea avem curajul să creăm soluții pentru noi, pentru acasă și de aceea arată multe lucruri aici în țară cum nu ar trebui să arate. Faptul că aici este nevoie de voi pentru a aduce țara în fruntea valului de tehnologizare reprezintă o mare oportunitate. Trebuie să luați taurul de coarne, să intrați pe piața locală care acum trebuie dezvoltată. Așa cum în telecomunicații am ars câteva perioade și am ajuns să avem un internet foarte rapid, așa putem să digitalizăm economia sau multe alte lucruri care așteaptă să fie modernizate. Ne lipsește -cred eu- curajul să ieșim din acvariile frumos colorate pe care le avem în toate firmele de IT și să mergem pe străduțele din țară și să mișcăm ceva. Pentru că indienii sau nemții nu o să vină la noi prin orașele mici din Transilvania sau din restul țării, noi trebuie să ne apucăm de treaba asta, dacă vrem să trăim într-un mediu echilibrat și să nu înjurăm de fiecare dată când ne întoarcem acasă.

Care sunt principalele provocări în industria locală și pe care întreg ecosistemul le are astăzi? Ce credeți că ar trebui rezolvat ?

Emil Boc> Domnul Metz a avut într-adevăr o evocare absolut fascinantă a vremurilor de atunci și mi-a amintit și mie de o frază pe care am citit-o fetiței mele mai mari, când era la grădiniță. Pentru că educatoarea ne-a spus că dacă e la grădiniță în limba engleză trebuie să îi citim și noi părinții seara o poveste în limba engleză sau odată pe săptămână. Mi-am ales Alice în țara minunilor, unde era o frază în care regina îi spunea lui Alice: ,,You have to move very fast just in order to stay in the same place." Am realizat profunzimea mesajului când am devenit primar sau am ocupat alte funcții publice. Acum când mă uit la Cluj, îmi dau seama cât de actuală este această frază pentru că trebuie să ne mișcăm extrem de repede într-o lume globală, să ne păstrăm locul pe care îl avem. Mai mult, împreună cu clusterele clujene, cu universitățile, cu mediul de afaceri, cu cetățenii și cu dvs. putem să devenim un centru recunoscut în Europa Centrală și de Est ca un hub al inovării digitale. Pe de o parte, trebuie să consolidăm plus valoarea dată de IT în Cluj. Îmi amintesc de o dispută avută la un moment dat cu dl. Metz pe tema aceasta și trebuie să recunosc că a avut dreptate. Aveam acea temere în ce privește delocalizarea industriei de la Cluj, imaginându-mi că IT-iștii noștri își iau laptopul și pleacă spre alte piețe mai profitabile. Însă această temere era acum câțiva ani și recunosc că dl. Metz a spus: nu se va întâmpla aceasta pentru că la Cluj sunt germenii valorii adăugate în IT care înseamnă consolidarea statutului Clujului de acest pol al inovării digitale. Aș mai face o referire și la dimensiunea națională. Dacă România astăzi este bună în ceva, atunci acest ceva este în inovare și IT. Dacă nemții sunt buni la mașini, francezii la agricultură și exemplul poate continua, România are șansa de a fi la masa celor care contează în inovare și IT. De aceea, prin toate mijloacele posibile, prin politicele publice de la nivel național, acest sector nu trebuie doar menținut, ci trebuie încurajat în permanență fără să fie influențat negativ de revoluții fiscale. Nu poți să afectezi exact cel mai important motor al creșterii economice în România și motorul viitorului acestei țări, într-o Uniune Europeană unde trebuie să ai câteva avantaje competitive. Așadar, la nivel de politică publică locală, regională, națională, trebuie susținute prin orice mijloace acest sector. De ce? Pentru că este cel mai important vector de producere a veniturilor în PIB și de a crește șansa României de a performa. Avem încă o șansă care ne stă la ușă: este președinția Uniunii Europene care începe la 1 ianuarie 2019 și care ne va da posibilitatea de a stabili ca tinerii și inovarea să fie printre prioritățile majore ale României. E o ocazie uriașă să poți spune la nivelul UE ce priorități ai, să construiești politici regionale sau europene. Trebuie ținut cont că marea bătălie dintre Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia, China se dă în plan digital. Coborând acum la nivel local, provocările noastre sunt pragmatice. Ca primărie, avem multe de rezolvat. În primul rând este traficul care în mod evident nu mai poate să rămână la soluția mobilității în mașina personală, prioritizarea transportului în comun și punerea în aplicare a modalităților alternative de transport - bicicleta, car-sharing, bike-sharing, ride-sharing. Atunci când vorbesc în public, subliniez că să repetăm greșelile vestului în materie de mobilitate. De exemplu, mă uitam în Franța, pe malul Senei, unde au închis latura dreaptă care până atunci fusese destinată automobilului- chiar distruseseră o grămadă de clădiri monumentale să mai facă o bandă de bulevard. În ultimii opt ani, au revenit la soluțiile despre care vorbeam. Faptul că dvs. încurajați mobilitatea alternativă este deja un prim răspuns la această nevoie pe care o avem. Noi venim cu soluții: centura metropolitană, pasaje de tot felul, de infrastructură, parkinguri ride la intrarea sau la ieșirea din oraș. Din nefericire nu se pot realiza peste noapte, iar mentalitatea este cea mai importantă care va face diferența. Un al doilea aspect ține de calitatea urbană și de preocuparea de a nu ne transforma într-un ghetou urbanistic. Obiectivul nostru este acel concept, 20 minute pe jos, adică oriunde se face un ansamblu imobiliar, o construcție, trebuie să ai la distanță de 20 de minute, locurile de prioritate : un magazin alimentar, creșă, grădiniță, școală, cabinet medical. E o provocare să menținem calitatea, dar și o presiune uriașă pe prețuri, vedeți că chiriile au luat-o razna într-adevăr în Cluj. Trebuie să găsim acel echilibru între calitatea mediului urban și deschiderea în continuare spre dezvoltare. Un prim pas făcut este deblocarea proiectului centurii metropolitane a Clujului care a condus la deblocarea multor proiecte imobiliare pe zonele de extensie a Clujului, vorbim de Sopor, de Borhanci, Bună Ziua, Câmpului partea de sus, zone care erau blocate fără alternativă de circulație. Acum avem perspectiva realizării centurii metropolitane, pentru că am luat noi în locul guvernului taurul de coarne și facem documentațiile. În 2020 ar trebui să înceapă construcția, care în patru ani de zile va cheltui cheltui cele 250 milioane de euro. Între timp, noi trebuie să facem conexiunile cu centura. M-am referit doar la două dintre provocările mari pe care le avem în momentul de față.

Stelian Brad> Este important să vedem lucrurile dintr-o perspectivă holistică, pentru că niciun ecosistem nu este izolat și nu se poate dezvolta independent de dinamica celorlalte ecosisteme. Viața ne-a demonstrat că întotdeauna în orice bine este și puțin rău, și în orice rău este și un bine. Până la urmă și dezvoltarea exponențială a industriei IT în Cluj, vedeți că se reflectă în tot felul de speculații în zona imobiliară. Nu avem capacitatea instituțională de control asupra acestor evoluții, dar până la urmă, vrând-nevrând va trebui să facem față și acestei provocări, așa cum reușesc și alții. Provocările sunt foarte multe și nu avem aici timpul și spațiul să le dezbatem pe toate. Un element cheie al rezolvării acestor provocări este agilitatea, de care nu ar trebui să se țină cont doar în managementul de produs și managementul de proiect, ci și în modelul de afaceri. Mă refer la sustenabilitatea afacerilor în sectorul IT, unde știm că orizontul de timp prognozat e undeva la șase luni. Întotdeauna, într-o abordare liniară, dinamica este un factor important dar care ne epuizează extrem de tare. De aceea, o provocare consistentă în ceea ce privește ecosistemul din Cluj și o preocupare a Cluj IT, este aceea de a nu încuraja neapărat numai alergarea pe aceeași pistă a tuturor, ci să căutăm o pistă pentru fiecare, adică să ne diferențiem strategiile. Mulți probabil cunoașteți conceptul de ocean albastru. O provocare pentru companiile locale este să dezvolte capital autohton, pentru că el este cel mai stabil și va genera pe viitor sustenabilitatea sectorului. Dar este important ca aceste companii locale să identifice nișa în ocean, pentru a găsi soluții care să se diferențieze puternic față de cea alții dezvoltă în alte părți. Esențial este să nu ne diferențiem doar prin elemente legate de cost. Este una din zonele pe care trebuie să punem preț foarte mult. A altă provocare pe care o văd este extinderea gradului de cooperare între companii. Trebuie să depășim nivelul competiției! Gândiți-vă că, dacă două companii care nu comunică între ele și oferă servicii similare și ajung să concureze în piață, atunci din perspectiva ambelor companii vizavi de clienții potențiali profitabilitatea va fi mai redusă pentru că ne creează în mod automat avantaje competitive potențialilor clienți. În momentul în care am reușit să depășim acel prag al competiției prin cooperare pe aceste piste care definesc oceanul albastru, vom ajunge la așa numita extindere. Adică atingem o frontieră a eficacității în care maximizăm utilitățile partenerilor. Cred că aici avem o problemă a valorilor culturale și mentalitare, pe care trebuie să o depășim, astfel încât să ajungem ca mai multe companii locale să ajungă să coopereze. Un exemplu de cooperare este ceea ce se întâmplă în Silicon Valley, unde startupurile colaborează foarte bine.

Daniel Metz> Aș dori să abordăm o problemă urgentă, anume cazul Universității Babeș-Bolyai și al Facultății de Matematică - Informatică, care se confruntă de o anumită perioadă cu probleme financiară. Alocațiile bugetare pe care le au la dispoziție au devenit foarte restrânse, existând deja situația în care nu mai sunt respectate cerințele ARACIS-ului pentru a derula niște programe de studiu de informatică în Cluj. Situația este atât de gravă încât s-a ajuns chiar la discuții prin care să se reducă numărul de locuri de studiu la secția de informatică. Mă gândeam că ar fi frumos ca din cele 200-300 de firme de IT din Cluj, să ne unim 100 de firme la un loc și să dăm fiecare 1,000 de euro pe lună. 1,000 de euro la o firmă de IT cu 30-50 de angajați reprezintă o sumă, pe care cu mare drag ar trebui să o investim în viitorul nostru. 100 de firme x 1,000 euro / lună = 100,000 euro /lună . Cu 100,000 euro / lună putem să aducem la catedră o serie de oameni plătiți foarte bine și să dăm un push studiilor de informatică în acest oraș. Ar fi bine să-i ajutăm să se elibereze de această anvelopă tot mai strâmtă, prin care nu mai reușesc să asigure standardele legale pentru studiul informaticii în Cluj-Napoca. Dacă mergem la nivel de cluster și punem 1,000 de euro fiecare, vom crește șansa de a întări semnificativ catedra de informatică de la UBB sau de la UTCN. De aceasta este nevoie acuma și trebuie acționat urgent să rezolvăm această problemă, dacă tot vorbim de integrare și cooperare. Cred că la nivelul clusterelor ar trebui să avem o inițiativă în acest sens.

Emil Boc> Rectorul universității Babeș-Bolyai, Ioan Aurel Pop, ne-a adus la cunoștință această situație, care este o consecință a schimbărilor intervenite în legislația națională. Pentru a discuta acest aspect, i-am propus o invitație la consiliul consultativ pe antreprenoriat IT, care reunește cele două clustere ale Clujului în domeniul IT și administrația locală. Suntem singura comunitate din România care a reușit să aibă un dialog real, în întâlniri trimestriale, prin care luăm pulsul comunității. Vreau să menționez că pentru prima dată în România, s-a oferit comunității șansa de a actualiza strategia de inovare și IT a Clujului. Avem o strategie 2014 - 2020, dar am constatat deja, în 2017, că este depășită. De aceea, noua strategie va fi dezbătută prin implicarea celor două clustere, societatea civilă, cetățenii și consiliul local.

Vizitând orașe mai mari sau mai mici din Europa, de exemplu, Linz ( în Austria) sau Munchen ( în Germania) am remarcat că toate acestea oferă localnicilor sau turiștilor muzee de știință, adevărate spații destinate popularizării științei și ultimelor tehnologii: imprimante 3D, VR, proiecții 8K sau alte lucruri de genul acesta. Sunt formidabile și am observat că îi impresionează foarte mult pe copii. Eu am văzut în ele și o sursă de inspirație pentru cei care voțieze un start-up. Mă gândeam că ar fi interesant și util să avem în Cluj o astfel de clădire. Credeți că ar fi fezabil ca în următorii cinci ani să avem și noi un spațiu dedicat științei și tehnologiei ?

Emil Boc> În cadrul proiectului Cluj Innovation City care se va desfășura pe cele 200 hectare din Lomb, este inclusă construirea unei clădiri de acest gen. Nu cred că va fi în următorii cinci ani, dar cu siguranță va fi acolo.

Stelian Brad> Când a fost competiția pentru Cluj, capitală culturală europeană, un proiect important care era inclus în pachetul de proiecte se referea inclusiv la acest muzeu al științei și tehnologiei IT-ului. Ideea a existat, s-au investigat diverse soluții, s-a discutat cu experți. Sunt discuții în Cluj IT, în consiliul director, referitoare la oportunitatea susținerii unui astfel de proiect. Putem lua în calcul inclusiv interesul companiilor de IT de a contribui cu componente în acest muzeu. Este o zonă de inovație, creativitate, care poate să atragă și să stârnească interesul noilor generații cu privire la sectorul acesta. Undeva lucrurile sunt legate și poate că poate că după ce se trece de proiectul strategiei, să se reia discuția în această direcție. Nu trebuie să privim azi lucrurile concentrate într-un loc, sunt spații care pot să dea valoare particulară și pe care le putem valorifica prin regenerarea urbană a unor zone care au fost industriale, cum sunt fostele fabrici.

Daniel Metz> Îmi place ideea de a descentraliza și îmi place ideea că aceste muzee ar putea fi muzee ale viitorului, laboratoare ale viitorului. Astfel de spații sunt și sediile noastre. Ce ar fi dacă am da voie copiilor din oraș și celor interesați, într-un program organizat, să îi lăsăm să vină în vizită la noi în firme. Pentru că programatorii mai tineri sunt văzuți ca marțieni, ca niște oameni ciudați, cu bani mulți în buzunar. Lumea de pe stradă se întreabă ce fac oamenii aceia în spatele pereților din sticlă. Poate ar exista o variantă să îi chemăm în rândurile noastre și să le arătăm ce facem. Să se întâlnească în mod organizat cu echipe, cu elevi din licee sau cu oameni mai în vârstă. Acesta ar fi un început, care să pregătească publicul pentru vizitarea acelui muzeu sau a altor spații ale științei.

LANSAREA NUMĂRULUI 70

Prezentări articole & Panel:
Automotive
Joi, 26 Aprilie, ora 18:00

restaurant Hugo,
Cluj-Napoca

Înregistrează-te

Facebook Meetup

Sponsori

  • kronsoft
  • ntt data
  • 3PillarGlobal
  • Betfair
  • Gemini Solutions
  • Telenav
  • Accenture
  • Siemens
  • Bosch
  • FlowTraders
  • Crossover
  • MHP
  • BCR
  • Ullink
  • Connatix
  • Colors in projects