Trăim într-o eră dominată de tehnologie, unde aplicațiile mobile, platformele online, interacțiunea cu sisteme digitale și interfețele inteligente ne modelează zilnic comportamentele indiferent unde ne aflăm sau ce facem. Softurile pe care le folosim la muncă, platformele de streaming când ne relaxăm acasă sau aplicațiile de tracking/maps pe care le folosim în vacanțele și excursiile noastre sunt toate puncte de contact cotidian cu lumea digitală. Ele ne modelează obiceiurile, felul în care percepem lumea din jurul nostru și modurile în care interacționăm cu această lume.
Cu toate acestea, noi ca utilizatori rămânem profund umani, ghidați de emoții, nevoi, valori și contexte personale. Reacțiile noastre în raport cu lumea digitală sunt personale și unice, influențate de caracteristici specifice legate de educație, locație geografică, grupă de vârstă și contextul emoțional din momentul folosirii unui produs digital. Prin urmare, provocarea este să ținem cont și să păstram dimensiunea și contextul uman în universul digital tehnologic în care ne aflăm începând cu a doua parte a sec. XX și începutul sec. XXI, când are loc explozia tehnologică și evoluția accelerată a tehnologiei.
Unul din cele mai importante momente, risc să spun că poate cel mai important în această evoluție tehnologică, este apariția inteligenței artificiale și mai ales democratizarea ei, adică accesul la AI a unor grupe din ce în ce mai largi de oameni.
Folosesc termenul de democratizare pentru că nașterea, apariția inteligenței artificiale este considerată ca fiind aproximativ momentul în care Alan Turing publica lucrarea "Computer Machinery and Intelligence", care a devenit în cele din urmă Testul Turing, pe care experții îl foloseau pentru a măsura inteligența computerelor. Este momentul în care termenul "inteligență artificială" este inventat și intră în uz. Asta se întâmpla în 1950. De atunci și până în zilele noastre, AI evoluează și se deschide publicului larg mai ales odată cu apariția Open AI în 2020.
În mod firesc și în UX design, ca în majoritatea domeniilor, va fi luată în considerare posibilitatea de a folosi AI ca ajutor în muncă.
În acest articol, explorăm pe scurt relația dintre inteligența artificială și dimensiunea umană în munca UX designerului. Integrarea inteligenței artificiale printre toolurile UX designerului deschide un drum promițător pentru inovație, eficiență și o mai bună înțelegere și analiză a unor mari cantități de date.
Așa apare întrebarea în ce măsură poate transforma AI UX designul și care sunt avantajele folosirii sale?
Designul experienței utilizatorului (UX) a evoluat considerabil în ultimele decenii. Dacă în trecut accentul era pus exclusiv pe intuiție, testare umană și iterații manuale, astăzi asistăm la o schimbare semnificativă: inteligența artificială (AI) începe să joace un rol activ și, uneori, esențial în procesul de creare a experiențelor digitale. Departe de a înlocui designerii, AI-ul are potențialul de a le extinde capabilitățile, de a automatiza sarcini repetitive și de a deschide noi perspective în proiectarea centrată pe utilizator.
Folosind inteligența artificială, designerii UX pot scăpa de sarcinile repetitive. Automatizarea procesului de analiză a datelor și capacitatea de a discerne rapid cantități uriașe de feedback de la utilizatori, modele comportamentale și indicatori de utilizabilitate. Acestea ajută designerii să găsească mult mai rapid informații, permițându-le să ia decizii bazate pe date și să reitereze designurile cu o precizie mai mare.
Automatizarea proceselor repetitive de analiză a datelor și descoperirea modelelor bazate pe aceste date. Automatizarea sarcinilor de rutină cum ar fi segmentarea utilizatorilor, testarea A/B și recomandările de conținut permit designerilor să se concentreze pe o muncă creativă și strategică.
Predicția comportamentului utilizatorilor bazată pe analiza datelor, anticipând acțiunile utilizatorului și reducând în acest fel fricțiunile și pain points în interacțiunea cu un produs digital. Analizele bazate pe inteligență artificială ajută designerii să înțeleagă mai profund comportamentul utilizatorilor și punctele slabe prin analiza avansată a datelor, segmentare și modelare predictivă.
Personalizare la scară mare. AI permite crearea unor experiențe personalizate pentru fiecare utilizator, în timp real, pe baza comportamentului, preferințelor și istoricului de interacțiune, adaptând interfețe și conținut în funcție de preferințele individuale.Platforme ca Spotify, Netflix, cele de shopping online adaptează conținutul bazându-se pe interacțiunea utilizatorului cu platforma și furnizând în timp real conținut semnificativ și personalizat.
Automatizare inteligentă. Chatbots, asistenți virtuali și sisteme predictive reduc timpul de așteptare și simplifică interacțiunile repetitive.
Accesibilitate extinsă. AI-ul poate ajuta la adaptarea interfețelor pentru persoane cu dizabilități, îmbunătățind accesul digital pentru toți de la descrierea imaginilor sau generarea de subtitrări care duc toate la crearea unor experiențe incluzive pentru utilizatori cu diverse dizabilități. Funcțiile bazate pe inteligență artificială, cum ar fi interfețele vocale (conversational interfaces) cum sunt chatbots generaționali extind accesibilitatea și disponibilitatea serviciilor prin Natural Language Processing (NLP), recunoașterea vizuală și interfețele adaptive.
Asistență la design. Inteligența artificială poate sugera elemente de design, optimizări de aspect și îmbunătățiri ale conținutului, ajutând designerii să creeze interfețe mai eficiente.
Deja parte din toolurile UX designerului folosesc AI pentru a crea prototipuri de UI. Branduri ca Figma, Miro au în componența lor inteligența artificială ce poate fi folosită pentru a genera interfețe. Instrumentele de inteligență artificială pot ajuta la prototiparea rapidă și testarea utilizatorilor prin simularea interacțiunilor utilizatorilor sau prin analizarea eficientă a feedbackului.
În ciuda capacităților remarcabile ale inteligenței artificiale, aceasta este inerent limitată în replicarea înțelegerii nuanțate și a empatiei pe care designerii umani le aduc. Designul UX se referă la fel de mult la empatie și inteligență emoțională, cât și la competență tehnică.
Designerii umani posedă capacitatea înnăscută de a empatiza cu utilizatorii, de a le anticipa nevoile și de a insufla produselor digitale un sentiment de personalitate și autenticitate.
Dimensiunea umană în designul UX cuprinde intuiția, creativitatea și capacitatea de a interpreta emoții și motivații umane complexe. Aceste calități nu sunt ușor cuantificabile sau replicabile de algoritmii AI. Deși AI poate analiza date și genera perspective, nu poate înțelege cu adevărat comportamentul uman și nici subtilitățile gândirii și emoțiilor umane, adică ceea ce numim dimensiunea umană (human touch). Să vedem atunci ce nu poate face AI-ul pentru designerul UX și unde componenta umană este absolut necesară:
AI nu poate simți emoții sau înțelege nevoile, dorințele și experiențele individuale ale utilizatorilor într-un mod autentic.
Deși AI-ul poate genera wireframe-uri, propune layouturi sau chiar scrie microcopy, există bariere clare peste care nu poate trece. Una dintre cele mai importante este înțelegerea profundă a oamenilor. Un model de inteligență artificială poate analiza tone de date despre comportamentul utilizatorilor, dar nu poate simți frustrarea unui utilizator și nu poate intui anxietatea sau entuziasmul care însoțesc o interacțiune digitală.
Deși poate genera idei și sugestii, AI nu are capabilitatea de a crea cu aceeași originalitate, intuiție și subtilitate ca un designer uman.
AI-ul este eficient în remixuri și variante inspirate din datele deja existente, dar când vine vorba de idei cu adevărat noi, care sparg tiparele, oamenii rămân sursa inovației. Marile salturi în UX - de la interfețele tactile până la designul conversațional - au venit din observație directă și din capacitatea umană de a vedea dincolo de ceea ce "funcționează acum" sau este în trend. UX designerul poate propune soluții radical diferite sau concepte noi care nu există încă în datele pe care AI le cunoaște.
În timpul procesului de testare a unui produs digital AI-ul nu are cum observa micro-emoții sau reacții subtile ale utilizatorilor.
În procesul de testare, AI-ul poate analiza clickuri, eye tracking și heatmaps, dar nu poate observa ezitarea din vocea unui utilizator sau confuzia în fața unei interfețe. Designerii umani au capacitatea unică de a interpreta nu doar ce face utilizatorul, ci și ce simte în momentul testării.
AI nu poate judeca sau decide în mod responsabil asupra implicațiilor etice ale designului sau conținutului, fiind nevoie de intervenția umană. Mai mult, AI poate să fie bias în funcție de training model pe care îl are și de cei care au furnizat datele pentru acel model.
O inteligență artificială nu poate evalua dileme etice sau implicațiile pe termen lung ale unei decizii de design (ex: manipularea comportamentală prin dark patterns). Poate optimiza pentru engagement, dar nu știe unde este limita dintre persuasiune și manipulare. Oamenii trebuie să decidă dacă un pattern este etic sau dacă designul respectă principiile de incluziune și diversitate.
În lipsa datelor suficiente sau clare, AI poate avea dificultăți în a oferi soluții relevante sau precise, loc în care UX designerul lucrează cu educated guess solutions, intuiție și cunoașterea în detaliu a publicului țintă.
Inteligența artificială poate genera infinite variante ale unei interfețe "corecte" din punct de vedere tehnic, dar nu are gust, rafinament sau intuiție estetică autentică pentru a ridica acea interfață la nivelul la care poate transmite emoție și identitate - ce creează loialitate și conexiune cu brandul.
În esență, AI este un instrument puternic, dar pentru un UX de calitate, este necesară implicarea și judecata umană pentru a acoperi aspectele emoționale, etice și creative ale experienței utilizatorului.
Inteligența artificială reprezintă, fără îndoială, un instrument valoros în setul de instrumente al designerului UX, oferind capabilități de neegalat în analiza datelor, recunoașterea tiparelor și automatizare. Este important să recunoaștem că IA nu este un substitut pentru designerii umani, ci mai degrabă un partener complementar în procesul de design. Dimensiunea umană rămâne indispensabilă în designul UX, oferind empatia, intuiția și creativitatea necesare pentru a crea experiențe de impact și centrate pe utilizator. Așteptăm cu nerăbdare evoluția inteligenței artificiale și implicarea ei în munca UX designerului fără teama că va deveni un uzurpator al său.
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, relația utilizatorului cu această tehnologie capătă o importanță esențială. Între extremele scepticismului - uneori chiar aversiune - și entuziasmul exagerat care proclamă că AI va putea face "orice", se întinde un spectru larg de atitudini, de la acceptare precaută până la respingere categorică.
Chiar dacă există voci critice și îngrijorări legitime, evoluția AI este un proces ireversibil. Aici rolul designerului UX devine crucial: prin decizii informate și o integrare subtilă, empatică, AI poate fi adusă mai aproape de utilizatori într-un mod care construiește încredere și încurajează adopția.
În final, ca UX designer, visez la momentul în care inteligența artificială va deveni un partener complet în procesul de design centrat pe utilizator (HCD - Human-Centered Design). Îmi imaginez un workflow, de la research până la testare, în care AI-ul analizează datele relevante pentru publicul țintă ales și îmi oferă insighturi clare despre utilitatea unei aplicații încă din faza de concept. Mi-ar plăcea ca AI-ul să contribuie activ la generarea prototipurilor și să automatizeze testarea acestora, oferindu-mi feedback relevant și iterabil, în așa fel încât munca mea să devină decizională, creativă și concentrată pe utilizator. Sunt destul de sigur că acest moment va veni într-un viitor nu foarte îndepărtat. În partea de research, inteligența artificială este folosită extensiv. Chat GPT e o unealtă excelentă în a genera structuri de aplicații și de a propune funcționalități, iar în zona de prototyping Figma, Miro, UX Pilot și alte câteva softuri oferă posibilitatea de a genera prototipuri ale aplicației. Ce lipsește este all in one solution care să închidă cercul.
https://fivecube.agency/blog/using-ai-to-personalize-ux-without-losing-humanity
https://flareai.co/news/ai-vs-human-touch-striking-the-right-balance-in-experience-design/
https://www.linkedin.com/pulse/future-ux-ai-designing-human-touch-manan-desai-awioc/